franzela fermecata - paine, panificatie, brutarie

Produse de panificatie Naturale - mereu alegerea care te avantajeaza

2011-07-26T02:48:00.000-07:00

Cu totii stim ca este o perioada de criza si ca trebuie s-avem grija de fiecare banut.
A cheltui mai putin dar a-ti pune in pericol sanatatea nu este cea mai inteleapta alegere.

Astfel, si in 2011 produsele de calitate superioara sunt recomandate clientilor si consumatorilor.

Rotuna Romaneasca este un exemplu de produs natural autohton pe care il recomandam cu cea mai mare placere.

In Maramures acest produs este produs si distribuit de Andana Pan, Baia Mare.

La fel, un alt produs 100% natural este Painea Elvetiana, Pain Paillasse.

Painea biblica se produse din peste 12 ingrediente 100% naturale, chiar si sare de la Marea Moarta.

Andana Pan produse panificatie sub brandul Franzela Fermecata. detalii gasiti pe pagina http://www.AndanaPan.ro

Revista Andana Pan - Brutarie prin traditie, Panificatie prin inovatie

2010-10-21T23:07:00.001-07:00

Open publication - Free publishing - More romania

si pentru ca stim ca vi s-a facut pofta... va invitam pe http://www.AndanaPan.ro

Zi, te rog ! un strudel, sandwich, gogosi, placinte?

2010-06-08T23:45:00.000-07:00

Cu 3 ani in urma, Andana Pan a gasit oportuna colaborarea cu liceul baimarean Gheorghe Sincai de a administra chioscul din incinta.

Pauza de pauza, ”Tanti Dina” se ocupa de cerintele liceenilor oferindu-le produsele dorite: sandiwchuri, hot-dog, placinte, gogosi, patiserie, etc.

Atasamentul fata de doamna de la chiosc a fost unul rapid.
Nonconformismul vanzatoarei de la chiosc a fost apreciat de elevi, acestia oferindu-i o atentie la sfarsitul anului scolar.

Atentia a fost deplina, pe coperta revistei scolii. Astfel printr-o caricatura reusita si descoperirea unei particularitati verbale, acestia s-au amuzat copios.

”Zi, te rog !” se auzea neincetat, intrerupt sacadat, pe un ritm numai de dansa stiut, indemnul pe care Tanti Dina il adresa elevilor.

Apreciem munca elevilor si revista reusita pe care acestia au editat-o, avand toate ingredientele necesare: editoriale, interviuri, umor, profesionalism.

Vacanta placuta !

Andana Pan Baia Mare

Paine cu cartofi

2010-06-05T04:20:00.000-07:00

Ingrediente :
1kg faina
400g cartofi fierti
50g drojdie
2 lingurite rase de sare
3 lingurite de zahar
500-600 ml apa calda

Mod de preparare :
Se fierb cartofii. Se curata de coaja inainte de a se raci de tot, si se trec prin masina de carne. Se cerne faina in copaie, se face loc la mijloc, se pun cartofii calduti, drojdia muiata cu putina apa, sarea, zaharul si apa calda (sa nu fie fierbinte).

Se amesteca totul impreuna si se framanta bine aluatul care trebuie sa fie mai degraba indesat. Se presara cu faina si se lasa la cald sa creasca.

Se rastoarna aluatul pe masa de aluat presarata cu faina, se se fac paini lungi sau rotunde si se aseaza pe tava de asemenea presarata cu faina. Se mai lasa sa creasca si se coc la cuptor, la foc potrivit, cam o ora.

Paine franceza (French Bread)

2010-05-29T14:15:00.000-07:00

Ingrediente :
6 cani faina
2 1 / 2 pachetele de drojdie uscata
1 1 / 2 lingurita de sare
2 cani de apa calda
1 lingurita de malai
1 ou
1 lingura de apa

Mod de preparare :

Intr-un castron mare se adauga 2 cesti de faina, drojdia si sarea. Se adauga cele 2 pahare de apa calda si se amesteca bine cu ajutorul mixerului. Pe o suprafata se presara faina, si se framanta aluatul timp de aproximativ 8-10 minute, pana devine un aluat rigid, neted si elastic.Se pune aluatul intr-un castron uns, se acopera si se lasa intr-un loc cald la dospit pana ce acesta isi dubleaza volumul.

Se imparte aluatul in jumatate. Se presara faina pe suprafata de lucru, rulandu-se fiecare jumatate in dreptunghiuri de dimensiuni mari. Ruleaza, pornind de la latura lunga. Marginea se umezeste cu apa si se intoarce la capete.

Se unge o foaie de copt si se presara cu malai. Se aseaza painea pe foaia de copt preparata. Se bate usor albusul de ou cu 1 lingura de apa, si se unge painea cu ajutorul unei pensule. Se acopera cu o servet umed si se lasa sa creasca pana ce aproape s-a dublat (35 - 40 de minute).

Cu un cutit foarte ascutit, se fac 3 sau 4 taieturi diagonale de aproximativ 2 cm adancime in partea de sus a fiecarei paini. Se coc painile la cuptorul preincalzit la 190 grade C pentru 20 de minute. Unge din nou painile cu amestec de albus de ou. Se coace pentru o perioada suplimentara de 15 - 20 minute. Se lasa sa se raceasca pe un gratar special.

Paini indiene naan

2010-05-21T06:11:00.000-07:00

Ingrediente pentru 4 bucati:

250g faina, in plus pentru prelucrat

½ lingurita sare

1 lingurita bicarbonat de sodiu

170g iaurt

2 lingurite ulei de floarea-soarelui

Mod de preparare :

Se amesteca faina cu sarea si bicarbonatul. Se incorporeaza iaurtul si se prelucreaza pentru a obtine un aluat lipicios. Se presara un strat subtire de faina pe suprafata de lucru si se framanta aluatul cu mainile timp de 5-7 minute, pana devine moale si elastic.

Se incinge la maximum gratarul de sus al cuptorului. Se ung patru bucati de folie de aluminiu (de 28x30 cm) cu putin ulei. Aluatul de imparte in 4 parti egale. Din fiecare bucata se formeaza o painica lunga de 25 de cm si lata de 18 cm, care se aseaza pe folie.

Painicile asezate pe folie se coc pe rand sub gratarul electric. Se tine fiecare aproximativ 2 minute pe o parte, pana se formeaza basicute la suprafata si se rumeneste pe alocuri. Apoi se intoarce si se mai coace 1-2 minute. Atentie, painicile se innegresc foarte repede!

Cand sunt gata, se tin la cald, invelite intr-un servet de bucatarie. Painea naan merge foarte bine cu orice tip de curry indian, dar si la tocanitele mediteraneene.

Paine irlandeza

2010-05-21T06:08:00.000-07:00

Ingrediente pentru o paine:
250g faina, in plus pentru prelucrat
250g faina de grau integrala
1 lingurita bicarbonat de sodiu
½ lingurita sare
300 ml lapte batut

Mod de preparare:
Se incinge cuptorul la 200ºC, se tapeaza o tava cu hartie pentru copt. Se amesteca intr-un castron faina cu sarea si bicarbonatul. Se face o adancitura la mijloc, in care se toarna laptele batut. Se amesteca ingredientele cu spirala pentru aluat a mixerului.

Se presara faina pe suprafata de lucru, pe care se aseaza aluatul. Se framanta aluatul bine cu mainile, se face o bila si se aseaza in tava. Se aplatizeaza aluatul, pana ajunge sa aiba un diametru de aproximativ 20 cm.

Se cresteaza painea in forma de cruce, cu un cutit ascutit. Se presara putina faina integrala de deasupra. Se coace in cuptorul incins 30 de minute, pana se rumeneste. Painea e gata daca rasuna cand e clocanita cu degetul pe fund. Daca suna infundat si greu, se mai coace 3-5 minute.

Se scoate painea coapta din cuptor si se pune la racit pe un gratar de bucatarie. Se serveste proaspata sau sub forma de toast.

Painici cu dulceata

2010-05-10T06:42:00.000-07:00

Ingrediente :
Pentru 24 de bucati
500g faina, in plus pentru prelucrat
1 praf de sare
3 linguri zahar
¼ l lapte
42g drojdie (1 cub)
Coaja rasa de la o lamaie
170g unt moale
1 ou
250g dulceata de cirese sau visine
Grasime pentru forma
Zahar pudra pentru decorat, optional

Mod de preparare :
Se pune faina intr-un castron, se presara sarea si zaharul pe deasupra. Se face o adancitura la mijloc.

Se incalzeste putin laptele, in care se dizolva drojdia. Se toarna in adancitura din faina. Se pun pe margini coaja de lamaie, 70g de unt si oul. Se amesteca totul cu spirala pentru aluat a mixerului, incepand dinspre centru, pana se obtine un aluat omogen.

Se presara faina pe suprafata de lucru. Se framanta aluatul si se bate energic cu mainile timp de 10 minute, pana devine elastic si nu mai lipeste. Se acopera si se lasa la dospit intr-un loc cald timp de 30 de minute, cat sa-si dubleze volumul.

Se mai framanta putin aluatul pe suprafata de lucru, apoi se intinde o foaie groasa de 0,5 cm, din care se taie 24 de patrate cu latura de 10cm. In mijlocul fiecarui patrat se pune cate ½ lingurita de dulceata.

Se indoaie colturile patratelor peste umplutura si se preseaza. Se unge bine o tava de friptura sau de prajituri. Painicile se pun in tava, cu imbinarile in jos, la o distanta de 2-3 cm una de alta. Se lasa la dospit, acoperite, intr-un loc cald, timp de 30 de minute, pana cand au crescut frumos.

Se incinge cuptorul la 200°C ; se coc painicile 45 de minute. Se topeste intre timp restul de unt, se scot painicile din cuptor si se ung cu untul topit. Se servesc calde sau reci. Se pudreaza cu zahar dupa gust.

Fie ca se servesc la cafeaua de dimineata sau la desert, fie ca sunt proaspat scoase din cuptor sau stropite cu sos de vanilie cald, aceste painici vor fi mereu bine-venite.

Focaccia

2010-05-10T06:37:00.000-07:00

Ingrediente:
Pentru o paine
500g faina de grau tip 1050, in plus pentru prelucrat
1 lingurita sare
42g drojdie (1 cub)
4 linguri ulei de masline
½ lingurita de sare de mare grunjoasa, optional

Mod de preparare :
Se amesteca faina cu sarea intr-un castron. Se dizolva drojdia in 300ml apa calduta si se adauga la faina, impreuna cu 3 linguri de ulei de masline. Se amesteca totul cu spirala pentru aluat a mixerului, obtinandu-se un aluat lipicios. Se lasa acoperit, la loc cald, sa se dospeasca 30 de minute.

Se prelucreaza aluatul cu mainile pe o suprafata de lucru presarata cu faina, framantandu-l si batandu-l energic, pana ce nu mai lipeste si devine elastic. Daca e nevoie se adauga faina, dar numai atat cat sa nu mai fie aluatul lipicios.

Se tapeaza tava cu hartie pentru copt. Se face o bila din aluat, se aseara pe tava si se intinde in forma de lipie groasa de 2 cm si cu diametrul de aproximativ 20 cm.
Se incinge cuptorul la 230°C. Se infige varful umezit al degetului in mai multe locuri in paine.

Se unge paine cu restul de ulei de masline. Dupa gust, se presara sare grunjoasa. Se coace in cuptorul incins 15 minute pana se rumeneste. Pentru racire se tine painea pe un gratar de bucatarie timp de 15 minute, apoi se inveleste intr-un servet, ca sa se inmoaie crusta. Focaccia se serveste rece sau calda.

Aceasta specialitate italieneasca, preparata cu drojdie si ulei de masline, reprezinta garnitura ideala la mancarurile cu carne, la salate sau pur si simplu la o gustare cu branza, masline si vin rosu.

de ce iubim panificatia si painea franceza

2010-04-09T23:43:00.001-07:00

iar calitatea are pretul ei...

Pain Paillasse... mai mult decat paine

2010-04-09T09:44:00.000-07:00

Painea Paillasse este cunoscuta si ca paine Elvetiana si se produce in peste 14 tari europene. Peste 1200 de brutarii produc aceasta Paillasse.

Painea elvetiana se produce si in Romania iar consumatorilor le place datorita
gustului - datorita continutului ridicat de zaharuri asimilat, coaja devine bruna, conferind un gust inegalabil painii crocante Paillasse;
consumabilitate - miezul specialistilor Paillasse isi pastreaza prospetimea timp indelungat, datorita continutului de umiditate foarte inalt;
digerabilitate - perioada de dospire indelungata duce la asimilarea zaharului si amidonului, prevenind astfel senzatia de balonare si stimuland asimilarea energiei.

Paillasse este o marca inregistrata si brevetata, in spatele careia stau produse artizanale desavarsite, obtinute in conformitate cu metodele folosite de brutarul Aime Pouly, prin procedee de coacere traditionale.

De ce sunt mai bune produsele Paillasse decat produsele cu pret similar?
Paillasse este intr-adevar mai scumpa decat painea obisnuita, dar isi pastreaza prospetimea un timp mai indelungat, fiind savurabila chiar si dupa cateva zile.

Desi Paillasse este putin mai scumpa decat alte paini, consumatorii sunt recompensati din plin datorita calitatii gustului.

Prin ce se diferentiaza de painea cu timp de maturare indelungat?
Marcile celebre sunt deseori copiate! Daca ne referim la ceasuri sau la vestimentatie, copiile pot fi aproape identice cu originalul, dar calitativ sunt mult inferioare.

Sunt potrivite produsele Paillasse la prepararea sandvisurilor?
Recomandam taierea unor felii de 5-6 cm grosime, apoi sectionarea in doua a acestora. Combinatia dintre coaja crocanta si miezul moale a painii devine si mai gustoasa prin adaugarea untului condimentat.

De ce are coaja atat de crocanta?
Multumita cojii sale crocante, miezul painii este perfect protejat, astfel incat dvs. puteti savura calitatile produsului un timp mai indelungat pentru ca acesta isi pastreaza continutul de umiditate.

De ce trebuie presarate cu un strat atat de gros de faina?
Pentru a respecta in continuare procesarea traditionala a painii, presararea cu faina este o etapa indispensabila a procesului de fabricare; dar am sa impachetez cu placere painea pentru dvs.

Prin ce difera Paillasse de ciabatta?
Ciabatta contine ulei de masline si multa drojdie. Cele 3-5 ore ale procesului de dospire directa cu drojdie, nu permite dezvoltarea aromelor, avand o influenta negativa si asupra prospetimii in timp. Din acest motiv, painea de tip ciabbata trebuie consumata in decursul a 3 ore.

paine si produse de panificatie la GastroPan

2010-03-29T10:54:00.000-07:00

Am ajuns si pe la Targu Mures weekend-ul acesta pentru a "inspecta" un eveniment cu totul deosebit in Romania - GastroPan.

Gastromedia si revista Brutarul au organizat acest eveniment, foarte asteptat in segmentul de Morarit, panificatie, patiserie, cofetarie, etc.

Producatorii si consumatorii din Romania si nu numai s-au intalnit la Targu Mures pentru o apropiere foarte necesara.

Valoarea nutritiva a painii

2010-03-23T07:10:00.000-07:00

Valoarea nutritiva a unui produs este data de continutul sau in substante nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale), de raportul dintre ele, de calitatea lor, de gradul de utilizare digestiva (asimilabilitatea lor) si de modul in care produsul satisface nevoile organismului.

Valoarea alimentara reprezinta valoarea nutritiva, la care se adauga insusirile senzoriale si inocuitatea produsului.

Valoarea alimentara a painii este determinata de valoarea nutritiva a fainii si materialelor auxiliare din care se prepara si de tehnologia aplicata.

In comparatie cu faina din care s-a obtinut, painea are grad de asimilare mult mai mare, datorita transformarilor suferite de componentii fainii in timpul procesului de preparare a painii.

Proteinele, in timpul fermentarii sunt partial hidrolizate la compusi mai simpli, mai asimilabili, cele nehidrolizate sunt coagulate la coacere, devenind mai usor atacabile enzimatic si deci mai asimilabile.

Amidonul, ca si proteinele, este hidrolizat partial la compusi mai simpli (maltoza, dextrine) in timpul fermentarii, iar la coacere, cel nehidrolizat este gelatinizat, stare in care este mult mai usor hidrolizat de enzimele digestive, fata de amidonul crud.

Grasimile devin si ele mai usor asimilabile ; ele sufera in timpul procesului tehnologic o anumita hidroliza.

Substantele minerale, Fe, Ca isi maresc gradul de asimilare datorita hidrolizei unei parti a compusilor fitinici ai fainii in prezenta enzimei fitaza.

Vitaminele sufera unele pierderi in timpul procesului tehnologic. Un aport important in vitamine din grupul B il are drojdi, folosita pentru afanare.

Gradul de asimilare al painii depinde de extractia si finetea fainii, de porozitatea painii s.a. Gradul de asimilare este cu atat mai mare cu cat extractia si finetea fainii sunt mai mici si porozitatea painii, mai mare.

Exprimarea valorica a valorii nutritive a produselor alimentare, tinand seama de toate elementele componente, este destul de dificila, deoarece numarul lor este mare.

De aceea, s-a introdus pentru aprecierea valorii nutritive a produselor alimentare, deci si a painii, un indice al valorii nutritive, care tine seama de zece componente :
proteine, lipide, glucide, Ca, P, Fe, vitaminele A, B1,B2, C.

Coeficientul de asimilare al componentelor nutritive din paine este in medie de 91,95%, a proteinelor 85-92%, a glucidelor 92-96%.

Painea biologica

2010-03-15T08:07:00.001-07:00

Painea biologica ("Bios" - organica, ecologica).

Nu este un produs dietetic, ci mai degraba, un produs de protectie. Se prepara din faina de grau sau de secara obtinuta din cereale care au fost cultivate fara folosirea de ingrasaminte chimice, pesticide sau erbicide.

Drojdia si sarea se folosesc in proportie de pana la 5%(impreuna).

Nu se folosesc aditivi sau auxiliari tehnologici, iar procesul tehnologic este strict controlat.

Este mai scumpa decat painea traditionala.

Produse imbogatite in fibre

2010-03-14T06:53:00.000-07:00

Produsele imbogatite in fibre se obtin prin ilocuirea unei parti din faina sau adaugarea in faina de diferite extractii a diferite cantitati de produse bogate in fibre alimentare.

In panificatie se folosesc mai ales fibrele insolubile, formate din fibre celulozice, tarate sau srot de cereale, in special cele de grau, fibre din peretii celulari din boabe de soia, mazare, sfecla de zahar, citrice, si mai putin fibrele solubile(gumele).

In general, fibrele insolubile pot fi folosite in proportii mai mari decat fibrele solubile.

Gumele, indiferent de natura lor, contin 70-85% fibra solubila. Se folosesc in proportii de 0,5-1% fata de faina prelucrata. In aceste proportii pot creste volumul painii. In proportii mai mari insa pot duce la cresterea excesiva a aluatului in cuptor, urmata de strangerea sau chiar lasarea totala a produsului dupa racire.

Aceste efecte se datoreaza proprietatii gumelor de a forma pelicule impenetrabile la gaze, care nu permit iesirea gazelor din aluat in timpul coacerii, si nici patrunderea aerupui prin porii miezului in timpul racirii.

Deoarece prin racire volumul gazelor prinse in interiorul miezului scade, painea se strange prin caderea marginilor catre centru.

Fenomenul se numeste "gaura de cheie", deoarece la taierea painii feliile seamana cu o gaura de cheie.

Fibrele folosite in panificatie :
Cel mai folosite surse de firbe in alimentare sunt taratele de grau, de porumb, secara, orez, sorg si fibrele de soia. Mai rar sunt folosite sursele neconventionale de fibre, cum sunt cele obtinute din legume, leguminoase si citrice, taieteii de sfecla epuizati, maltul epuizat din industria berii, semintele de in sau de tomate, pulberea de mere sau de tescovina, precum si preparatele purificate de celuloza(celuloza microcristalina CMM, carboximetil celuloza CMC).

Taratele de grau sunt materialul cel mai utilizat ca sursa de firbe pentru panificatie. Aceasta datorita disponibilitatii lor pe piata si pretul redus. In plus, pe langa fibre, ele sunt si o sursa buna de vitamine, saruri minerale si proteine.

Taratele de grau contin 40-50% fibre alimentare formate din hemiceluloza, celuloza si lignina. Se pot folosi in proportii de 5-35% fata de faina prelucrata, in functie de continutul dorit de fibre al painii si de destinatia produsului.

Se mai folosesc: taratele de secara, de orez, sorg si alte cereale.

Taratele modifica caracteristicile painii, volumul, textura si culoarea miezului.

Continutul de fibre variaza cu natura cerealei.

Taratele de orez sunt o sursa buna de fibre pentru panificatie. Datorita germenului pe care il contin, bogat in lipide nesaturate, nu sunt stabile la pastrare.

Pentru utilizarea in panificatie s-au obtinut taratele de orez stabilizate. Stabilizarea se reazlieaza prin uscarea la temperaturi inalte, fierberea si extrudarea cu injectie de abur sau extrudarea uscata la cald. Se obtine inactivarea enzimelor, in special a lipazei.

Taratele de orez stabilizeate contin 25-35% fibre, in special fibre insolubile, si numai 2-2.5% fibre solubile.

Taratele de orez sunt o sursa buna de fibre pentru persoanele alergice la produsele din grau si secara, care contin gliadina.

Sunt folosite la preparareapainii pana la 20% fata de faina prelucrata.

Produse integrale

2010-03-11T01:19:00.000-08:00

Produse de panificatie cu continut ridicat de fibre.
Aceste produse se impart in doua categorii : produse obtinute din faina integrala si produse imbogatite cu fibre.

Produse integrale. Obtinandu-se din fainuri integrale, aceste produse pastreaza intregul continut de fibre al bobului de grau.

Obtinerea painii din faina integrala sau din faina neagra cu acelasi volum specific ca painea alba necesita cheltuieli suplimentare.

Ele presupun adaosul de gluten vital sau de lipoxigenaza exogena pentru oxidarea glutationului. O conditie importanta este realizarea unei hidratari optime a fainii.

Continutul acestor produse in fibre este limitat la continutul si natura fibrelor din graul din care s-au obtinut.

Painea integrala este o sursa buna de firbe, in plus, ea contine cantitati importante de vitamine si saruri minerale.

Paine imbogatita in fibre

2010-03-09T06:42:00.000-08:00

Pana la sfarsitul anilor '60, fibrele nu erau considerate esentiale pentru dieta umana. De aceea, ele au fost ignorate de industria alimentara si de marele public.

Aceasta situatie s-a schimbat cand doi dieteticieni britanici. Burkitt si Trowell, au constatat ca oamenii din Africa, care au regim bogat in fibre, sunt rareori afectati de unele boli ale tarilor mai prospere. Scaderea efortului fizic si folosirea de alimente rafinate au dus la aparitia unor maladii ale civilizatiei, precum ateroscleroza, obezitatea, diabetul zaharat s.a.

Fibrele alimentare reprezinta o denumire genetica data unor substante diferite ca structura chimica, cu proprietati fizice caracteristice si cu efecte fiziologice specifice. De obicei, prin fibre se intelege materialul vegetal care rezista atacului enzimelor digestive umane.

Cei mai multi cercetatori sustin ca fibrele alimentare sunt de natura glucidica, ele reprezentand resturile peretilor celulari ai plantelor comestibile, poliglucide, lignina si substante asociate lor, care rezista digestiei (hidrolizei) enzimelor digestive umane.

Fibrele au un rol fiziologic important, care poate fi rezumat astfel :
-reduc aportul caloric din dieta si diminueaza absorbtia nutrientilor in intestinul subtire, intervenind prin aceasta in tratamentul obezitatii si al diabetului;
-reduc nivelul colesterolului si sinteza colesterolului hepatic, prevenind litiaza biliara, ateroscleroza, cardiopatiile ischemice;
-fibrele insolubile scurteaza timpul de tranzit intestinal, combatand constipatia;
-au efect detoxifiant datorita capacitatii lor de a functiona ca schimbatori de ioni.

Necesarul zilnic in fibre al omului sanatos este la 25-40 g/zi.
Prin rafinare, produsele alimentare sunt saracite in fibre. Un exemplu tipic in acest sens il ofera faina de grau. La macinare, in urma indepartarii taratelor si a germenului, continutul de fibre alimentare scade, cu atat mai mult cu cat extractia fainii este mai mica. De exemplu, faina alba pierde prin macinare 19,26% celuloza si 7-35% pentozani din continutul bobului intreg.

Surse de fibre folosite pentru panificatie. Fibrele se pot clasifica astfel :
a) Fibre de celuloza:
-pasta de material lemnos
-puf de seminte de bumbac
b) Fibre de tarate
-tarate de grau
-tarate de orz
-tarate de secara
-tarate de porumb
-tarate de orez
c) Material din pereti celulari
-fibra de soia
-fibra de mazare
-fibra de sfecla de zahar
-fibra de fructe si citrice
d) Gume
-vegetale: gume celulozice (CMC, MCC) guar, guma arabica, karaya
-microbiene: xantan
-marine: alginati, caragenan, agar

Fibrele celulozice, fibrele de tarate si cea mai mare parte din materialul peretilor celulari sunt formate in principal din fibre insolubile, iar gumele, din fibre solubile.

Paine hipocalorica

2010-03-03T03:02:00.000-08:00

Painea hipocalorica este painea cu valoare calorica mai mica decat painea obisnuita. Pentru a fi considerata hipocalorica, valoarea energetica a painii trebuie sa fie cu minimum 30% mai mica decat decat a painii curente. Acest lucru se obtine prin inlocuirea unei parti din faina cu ingrediente hipocalorice si anume :
-inlocuirea fainii de extractie mica cu faina integrala
-adaosul de tarate;
-obtinerea de produse cu umiditate mai mare, prin adaosul de hidrocoloizi cum sunt: amidonuri pregelatinizate, fainuri de umflare. Se folosesc amidonuri pregelatinizate de porumb, de cartofi, de orez.

Fainurile de umflare se obtin prin tratate cu apa, uscare si macinare. Se realizeaza gelatinizarea amidonului din aceste fainuri. Pe langa amidon ele introduc unele cantitati de proteine, saruri minerale, fibre. Se folosesc fainuri de umflare de cartofi, porumb, orez, secara si, mai rar, de grau.

Amidonurile pregelatinizate si fainurile de umflare maresc capacitatea amestecului de a retine apa.

Inlocuirea grasimilor si inlocuitori de grasimi hipocalorice. Mai utilizati dintre acestia sunt sucroesterii.

Se prepara prin metoda directa sau indirecta.

Se coace in forme sau pe vatra.

Paine fara proteine

2010-03-02T07:29:00.000-08:00

Este indicata in unele afectiuni renale. Ca si painea fara gluten, painea fara proteine se prepara din gel de amidon de cartofi, pectina, alginati, xantan, inlocuitori de gluten, iar in loc de faina de porumb se foloseste amidon de porumb. Se mai adauga zahar si drojdie. In unele afectiuni (meteorism intestinal), painea nu trebuie afanata cu drojdie, ci pe cale chimica.

Fabricarea painii fara gluten si a painii fara proteine este destul de dificila si necesita multa experienta in conducerea procesului tehnologic.

Comunicat de presa : AndanaPan.hu lansat in Budapesta

2010-03-01T03:26:00.000-08:00

In perioada 21-24 Februarie 2010 au fost organizate in saloanele expozitionale Hungexpo din Budapesta doua mari targuri internationale :

Foodapest - Targul produselor alimentare, bauturilor si procesatorilor de alimente

si a 16-a editie a targului UKBA - targul international de panificatie, cofetarie si gastronomie.

In acest cadru ideal, alaturi de parteneri din tara si din strainatate, Andana Pan a anuntat oficial lansarea paginii web in limba maghiara si limba ucrainiana www.andanapan.hu.

Andanapan.hu nu este un capriciu al societatii Andana Pan ci o necesitate constatata ca urmare a solicitarilor de a comunica si prezenta oferta noastra in limbile vorbite in tarile vecine.

Totodata pagina web este dedicata si comunitatilor de maghiari si ucrainieni din Romania care astfel au acces la o resursa importanta de informare.

Cele doua evenimente care au avut loc la Budapesta au fost o reusita, atat din perspectiva vizitatorilor cat si a expozantilor.

Orientarea spre cele doua piete internationale este un plan pe termen lung care are la baza Dezvoltarea Concentrica. Acest lucru presupune ca raza de distributie a produselor nu va cuprinde un teritoriu national ci toate zonele cuprinse pe o distanta optima de la punctul de productie.

Baia Mare este un oras pozitionat in Nord Vestul Romaniei dar la mai putin de 60 km departare atat de Ungaria cat si de Ukraina. Mai mult, pe o distanta de 600 km(aproximativ distanta Baia Mare - Bucuresti) pot fi atinse piete locale din 3 capitale europene : Budapesta, Bratislava si Viena.

Primii pasi sunt facuti iar urmatorii vor urma cu siguranta cursul firesc.

Andana Pan. Brutarie prin traditie, panificatie prin inovatie.

Andana Pan KFT
Motorului utca 7A sz.
Nagybánya, Máramaros
Tel./fax: +40 262 22 13 13
Mobil : +40 740 207 969 - English speaker
e-mail : office [@] andanapan.ro
web : www.andanapan.hu

UKBA - Budapest - panificatie

2010-02-23T11:38:00.000-08:00

UKBA Budapest are loc chiar in aceste zile la Centrul Expozitional Hungexpo.

Din punctul de vedere al unui vizitator obisnuit targul a fost o reusita.

Numarul mare de curiosi ma face sa cred ca si firmele sunt la fel de multumite de efectele pe care le produce prezenta intr-un astfel de context.

Este bine cunoscut faptul ca in Ungaria si in Transilvania, produsele traditionale de panificatie sunt impletiturile si modul de preparare.

La acest targ am avut parte si de aceste produse traditionale care au fost foarte deosebite : coluseum, motoreta, stema, cel mai mare cos de paine din paine, mos craciun din turta dulce, etc.

Expozantii au fost foarte bine pregatiti, la fel ca organizatorii.

La multe dintre standuri erau prezenti vorbitori de limba romana iar la toate celelalte se vorbea cel putin o limba straina.

Printre expozanti am gasit si Revista Brutarul care promova conceptul de revista de specialitate alaturi de PekForum.hu.

Imagini din UKBA panificatie

Paine fara gluten (fara gliadina)

2010-02-22T01:43:00.000-08:00

Intoleranta la gluten, numita si boala celiaca, se manifesta de la inceputul vietii, dar poate aparea si la varsta adulta. Se caracterizeaza prin sindromul de malnutritie la nivel intestinal.

In boala celiaca trebuie eliminata din alimentatie gliadina. In acest caz, la prepararea painii fainurile de grau si secara se inlocuiesc cu fainuri de porumb, orez, hrisca, faina obtinuta din tuberculi(cartofi).

Aceste fainuri, datorita lipsei de proteine glutenice sau de substante mucilaginoase, ca in cazul fainii de secara, nu poseda insusiri de panificatie. De aceea, alaturi de fainurile amintite se folosesc inlocuitori de gluten. Drept inlocuitori de gluten se pot folosi gelul amidon de cartofi, faina de roscove, pectina, alginatii, xantanul.

Pentru asigurarea glucidelor necesare proceselor fermentative, la prepararea acestor produse (afanate cu drojdie) se adauga si unele cantitati de zahar. Produsele se coc in forma.

Painea fara gluten nu trebuie sa fie si lipsita sau saraca in proteine. De aceea, alaturi de produsele simple se pot prepara produse cu adaos de oua, lapte, faina de soia. Se afaneaza chimic si sunt mai reusite decat cele simple.

Paine pentru bolvanii de ateroscleroza

2010-02-21T04:47:00.000-08:00

Bolnavii de ateroscleroza trebuie sa consume alimente care nu contin si reduc colesterolul din sange.

Principalele substante care contribuie la aceasta sunt: acizii grasi polinesaturati, substantele lipotropice care se gasesc in special in faina de soia (faina de soia contine 1-1,8% substante lipotropice), invelisul celulozic al bobului de grau.

De aceea, principalele materii prime folosite la prepararea painii, alaturi de faina de grau, sunt faina de soia si taratele.

Pentru marirea continutului de lecitina al produselor, se mai pot adauga concentrate fosfatidice de soia sau de floarea-soarelui.

Se prepara paine cu faina de soia si cu tarate.

Painea cu faina de soia se prepara din 50% faina alba de grau si 50% faina de soia nedegresata si dezodorizata, cu adaos de 15% concentrate fosfatidice. Se mai pot adauga lapte praf degresat 8% si zahar 5%.

Painea cu tarate se prepara din 60% faina alba de grau, 40% tarate fine de grau, concentrate fosfatidice 15-17%, lapte praf degresat 8-9%, zahar 3%.

O ratie zilnica de 150grame paine cu tarate si 50grame paine cu soia, asigura pentru organism 0,44 grame fosfatide.

Painea cu tarate se prepara direct, iar painea cu faina de soia indirect, faina de soia introducandu-se in faza de maia. Coacerea se face in forme.

Painea cu tarate si painea cu soia se pot prepara cu sau fara adaos de concentrate fosfatidice.

Produse dietetice - Paine graham

2010-02-20T06:18:00.001-08:00

Este un produs cu continut redus de glucide asimilabile. Reducerea continutului de glucide se face prin inlocuirea unei parti din faina cu tarate sau srot II, un srot grosier, numit faina graham.
Acesta, pe langa ca inlocuieste o parte din amidonul din paine, aduce si cantitati importante de vitamine, fibre si saruri minerale.

Datorita continutului important de fibre, painea graham influenteaza favorabil activitatea peristaltica intestinala si, de aceea, este recomandata bolnavilor de constipatie cronica. Avand un continut redus de glucide asimilabile si descompunandu-se realtiv lent in tractul digestiv, painea graham este recomandata si bolnavilor de diabet si obezilor.
Painea graham se prepara obisnuit prin procedeul indirect, in care faina graham se introduce integral in faza de aluat.

Kenyérsütés ABO MILL módra

2010-02-20T05:59:00.000-08:00

Kenyérsütés hagyományörző módon. Bemutatjuk az egész folyamatot az aratástól kezdve a kenyér elkészüléséig.

Paine hipoglucidica

2010-02-19T03:56:00.000-08:00

Painea hipoglucidica este destinata bolnavilor de diabet zaharat, care trebuie sa consume alimente sarace in glucide asimilabile.

Se considera produse de panificatie sarace in glucide, produsele cu continut sub 50% glucide la substanta uscata(painea obisnuita are peste 70% glucide la s.u.), si produse bogate in proteine, produsele cu minimum 21-22% proteine la substanta uscata(s.u.).

Reducerea continutului de glucide in produsele de panificatie se realizeaza prin inlocuirea unei parti a fainii de grau cu produse sarace in glucide asimilabile, cum sunt: faina de soia degresata, glutenul umed(sau uscat) de grau, taratele fin macinate, grasimile.

Faina de soia degresata introduce o cantitate mare de proteine valoroase. Se foloseste in proportie de 15-20%. In proportii mai mari inrautateste accentuat proprietatile reologice ale aluatului si comunica gust strain produsului.

Glutenul umed de grau se foloseste in proportie de 40-50%. El imbunatateste proprietatile reologice ale aluatului, dar comunica un aspect cauciucos produsului.

Taratele fin macinate introduc celuloza. Se foloseste pana la 20%.

Grasimile vegetale se folosesc pentru a mari fragezimea produselor, in proportie de 10-12%. Doze mai mari nu sunt comandate, deoarece produsele bogate in grasimi duc la supragreutate.

Faina de grau se foloseste in proportie de circa 20%

Imbunatatirea insusirilor organoleptice ale produselor, in special a gustului, si reducerea aspectului cauciucos al miezului, sunt posibile prin reducerea proportiei de faina de soia si de gluten si folosirea fainii de grau bogate in proteine (obtinuta prin sortare in aer)

Drept substante indulcitoare se pot folosi sorbitolul, manitolul, xilitolul, produse care au absorbtie redusa(sorbitolul) sau nu se metabolizeaza in organism(manitolul).

Un produs important il constituie pesmetii pentru diabetici, care au si durata de pastrare indelungata.

Painea hipoglucidica se prepara prin procedeul direct sau indirect. Coacerea se face pe vatra sau in forme, in cuptor lipsit de abur.

Sortimente de panificatie. Produse dietetice

2010-02-18T07:43:00.001-08:00

Produsele de panificatie se fabrica intr-o gama mare de sortimente, care s-ar putea grupa astfel:
a) paine alba, semialba, neagra - preparate din faina, apa, dorjdie, sare; unele sortimente mai contin faina de cartofi si cantiati mici de zahar, ulei si altele. Se prepara de diferite mase si forme (rotunde, paralelipipedice, lipii), coapte pe vatra sau in forme;
b) paine speciala - multicereale, cu ceapa, cu ciuperci, cu marar si altele. Se prepara de diferite mase si forme si se coc pe vatra sau in forme;
c) produse marunte de franzelarie simple - preparate din faina, apa, drojdie, sare, de diferite mase si forme, coapte pe vatra sau in tavi;
d) produse speciale de franzelarie, care cuprind o gama variata de produse - in compozitia carora intra diferite materiale auxiliare: zahar, grasimi, lapte, oua, esente. Fiecare din aceste produse se prepara dupa o reteta proprie;
e) produse dietetice.

Produsele dietetice
Sunt destinate oamenilor suferinzi sau pentru profilaxia unor maladii. Se mai numesc si produse pentru utilizare nutritionala particulara(Parnuts). Compozitia acestor produse este adaptata satisfacerii cerintelor nutritive particulare ale persoanelor carora le sunt destinate.
Paine fara sare
Este consumata de persoanele cu afectiuni cardiace, ale sistemului circulator sau ale cailor renale, in hipertensiune arteriala, hipersecretie gastrica, inflamatii ale pielii sau ale mucoaselor, in edem.
Painea fara sare este obtinuta din aluat preparat fara adaos de sare. Ea prezinta doua defecte importante: este lipsita de gust(gustul este fad) si miezul este insuficient afanat. De multe ori porozitatea este neuniforma si insuficient dezvoltata iar elasticitatea miezului este redusa. Aceste defecte ale miezului se datoreaza faptului ca, in lipsa sarii, insusirile reologice ale aluatului se inrautatesc, in special in faza de dospire finala, diminuandu-se capacitatea de retinere a gazelor si de mentinere a formei.
Efectul tehnologic al sarii poate fi obtinut prin folosirea sarurilor de K, Ca,Mg.
Efectul de gust al sarii este mai greu de realizat. Exista o serie de combinatii de substante propuse ca inlocuitori de sare, dar ele comunica produselor de panificatie un gust neplacut. Rezultate bune dau combinatiile pe baza de acid glutamic, cum este amestecul de acid glutamic si clorit de calciu, precum si sarea de potasiu a acidului adipic.

Se pot prepara produse fara sare care sa nu contina ionul Na+ si, in acest caz efectul de gust se obtine folosind 0,3% KCl, sau produse fara sare care sa nu contina ionul Cl-, efectul de gust fiind obtinut prin adaugarea de 1,2% citrat de sodiu.

Pentru a reduce efectele negative ale lipse de sare, precum si datorita faptului ca diferite diete presupun un consum diferit de sodiu, iar raspunsul la consumul de sare, mai ales in hipertensiune, difera de la individ la individ, in multe tari se prepara paine cu continut variabil de sare. S-au stabilit norme ce prevad urmatoarele categorii de produse de panificatie : produse fara sodiu (contin sub 5 mg sodiu/100 grame produs), produse cu continut foarte mic de sodiu (contin sub 35 mg sodiu/100 grame produs), produse cu continut mic de sodiu (contin sub 140 mg sodiu/100 grame produs).

Produsele cu continut normal de sodiu contin 310-340 mg sodiu/100 grame paine.

Un important produs de panificatie dietetic trebuie considerat pesmetul fara sare, deoarece substantele de aroma care iau nastere in timpul prajirii ii confera gust placut.

Pentru prepararea painii fara sare, in lipsa efectului tehnologic al sarii, se recomanda folosirea fainii de calitate buna si foarte buna. Din aceleasi motive aluatul se prepara prin procedeul bifazic, folosind o maia mica sau prin procedeul direct, folosind in acest caz pentru asigurarea aciditatii adaosul de zer sau zara.

Povestea unui bob de grau

2010-02-11T09:26:00.000-08:00

Imaginaţi-vă un parc plin de verdeaţă şi un lac pe care se plimbau vaporaşe şi bărcuţe. Imaginaţi-vă aleile sale curate, proaspat măturate şi cu tineri ce se zbenguiau de colo colo, sub cerul de toamnă, incredibil de frumos.

O mămică alerga după copilul ei cam neastâmpărat. In fugă, punga care-i flutura în mâna se sparse uşor, lăsând să cadă din ea câteva boabe de grâu.

Cele 5-6 boabe aterizaseră cu viteză pe pămât, rostogolidu-se cu repeziciune spre lac. Şi fără să prindă de veste ce se întâmplă şi căzură în lac. Doar unul a rămas pe pamânt.

Acesta se dezmetici destul de greu…tocmai când auzi glasul unei furnicuţe: “ am să te duc mai târziu în muşuroil meu. Surorile mele vor mânca mai multe zile din tine”, şi i se citea satisfacţia pe chip.

Bobul de grâu clipi uimit… degeaba…realiză că este vorba despre el. Privi în jur şi se trezi singur. Nu cunoştea nimic…

“Hei, hei, fraţilor”, stiga cât îl ţinea gura. Strigă înca o dată. .. dar nici un raspuns. La gândul că este singur intră în panică… “Nu se poate… nu se poate să fiu singur”… Auzise el destule poveşti despre lumea de afară, dar până atunci încă nu plecase nici unde în lume… se simţise atât de bine în sacul în care locuia împreună ca alte mii de boabe de grâu.

Îi plăceau atât de mult serile când boabele şuşoteau între ele şi putea asculta poveşti spuse de părinţi…De câte ori nu se visase şi el pâine caldă pe masă … de câte ori nu-şi imaginase stăpânii casei mâncând cu drag din pâinea la care contribuise şi el…şi parcă din acea dorintă i se trasese puterea de a merge mai departe.

Acum însă îl cuprinse disperarea. Adio vise…adio misiune. Şi-ar fi dorit să fugă dar unde…unde…şi lacrimi fierbinţi îi curgeau din ochii incredibili de frumoşi…

“Nu plânge, bob de grâu”, auzi o voce caldă lângă el.

“Cine eşti, cine eşti”… şopti cu speranţă bobul de grâu…

“Uite-mă aici… aici… puţin mai în spatele tău…sunt firul de iarbă”…

Bobul de grâu întoarse capul şi văzu un fir de iarbă falnic care-i zâmbea şi-i făcea vesel cu mânuţa.

“Hai… nu fii trist. De-ai ştii ce minunat este aici în parc”.

“Dar nu cunosc pe nimeni”…

“În timp ai să cunoşti…Eu sunt lângă tine şi am să te protejez”…

Bobul de grâu oftă… Se întinse cât era de lung încercand să se adune. Deodată simţi cum se afundă…sări imediat în picioare…

“Ce s-a întâmplat ?”, întrebă firul de iarbă

“Cineva mă trage în jos”…

“Nu te speria, este pamântul El îmbaţişează totul”…

“Dar ce are cu mine?!”

“Nu vreau decat sa te ajut să prinzi rădăcini”…auzi respiratia proaspătă şi atât de calmă a pământului…

Si pt prima dată de când căzuse în acel loc, bobul de grâu se simţi cu adevărat protejat… Dar visul său fusese altul…şi ce se va întâmpla cu el dacă va creşte acolo, un singur fir de grâu, singur şi amărât… străin între străini?.

“Nimeni nu te va forţa să faci ceva împotriva voinţei tale”, rosti din nou pământul şi bobul de grâu simţi că spune adevărul.

Vlăguit de atâtea informaţii, bobul de grâu adormi.

La un moment dat auzi în apropierea sa un ciripit. Brusc se trezi. Privi năuc deasupra sa si văzu un plisc coborând spre el, gata gata să-l înghită. Se mişcă rapid într-o parte şi scapă.

“Pleaca de aici! Eu nu sunt pentru tine!

Acum chiar îl pufni plânsul de-a binelea.

“Nu plânge… nu plânge…totul se rezolvă”, auzi vocea fermă a firului de iarbă.

“Cum să se rezolve când ai văzut şi tu prea bine: furnica mă vrea, pământul mă vrea…vrăbiuţa aia mă vrea… şi eu… eu ce mă fac ? Visul meu era cu totul altul… Cum, să mor fără să-mi împlinesc visul?

Dintr-o dată bobul de grâu deveni în ochii firului de iarbă o persoană importantă. “Auzi, are un ideal…şi este pornit să-l îndeplinească”…gândi firul de iarbă. Şi el ştia prea bine că numai fiinţele educate au un ideal şi un crez…

Dintr-o dată îi veni o idée:

- Ştii ceva… hai să te învelesc cu mine şi-n felul acesta nu te mai vede nici furnica, nici vrăbiuţa, nici pământul…Aşa vei putea să te gândeşti mai bine la ceea ce ai de făcut…Sper să ai timpul necesar să-ţi recunoşti priorităţile şi să-ţi cântăreşti cu chibzuinţă şansele…

Dintr-o dată încântat de vorbele firului de iarbă şi simţind că este adevărat ceea ce spunea, bobul de grâu clătină din cap în sens de aprobare.

Zis şi făcut: firul de iarbă se întinse, cuprinse ca într-o îmbrăţişare bobul de grâu, îl săltă uşor deasupra pământului şi se roti spiralat în jurul acestuia. Din orice loc ai fi privit , nu vedeai decât un fir de iarbă răsucit…

Bobul de grâu nu pierdu timpul. Se destine punându-şi în ordine gândurile:

“Dacă mă ia furnica, devin mâncare pentru câteva zile, apoi dispar cu desăvârşire.

Dacă mă ia vrăbiuţa… mă înghite şi s-a dus cu mine de-fi-ni-tiv.

Dacă prind rădăcini, am şanse ca în câteva luni, din mine să apară un spic cu… boabe. Pot vorbi cu ei ca să-mi protejeze creşterea şi la timpul hotărât să le dăruiesc fiecăruia câte 10 boabe. Ei au de câştigat… Iar eu am şanse ca în felul acesta să-mi duc visul mai departe… să-mi fac noi prieteni, să aflu alte lucruri, să pot povesti acestora despre neamul meu, despre dorinţele şi speranţele lor…În felul acesta pot face ca neamul meu să se prelungească şi pe aceste locuri”…

Îi povesti toate acestea firului de iarbă şi-i ceru părerea. Acesta era încântat.

“ Cât de înţelept este.. cât de înţelept… un câştig pentru noi. Sunt sigur că poţi să te sfătuieşti cu el în multe privinte””…îşi spuse pentru sine firul de iarbă.

Bobul de grâu se desprinse din haina protectoare şi strigă după furnică şi vrăbiuţă. Acestea sosiră imediat oarecum geloase una pe alta…de… era un sigur bob de grâu… cum îl vor putea împărţi?

Ascultară cu răbdare gândurile bobului de grâu. Vorbea cu însufletire, nu puteai să nu-i dai dreptate. Aşa că hotărâră ca împreună să aibă grijă de bobul de grâu.

“O lecţie a răbdării binevenită, gândi pământul care ascultase cu mare atenţie discuţiile acestora. Era fericit că va strânge o nouă viaţă în braţele sale…că aceasta va creşte şi va aduce bucurie şi altora… Nimeni nu trebuie să traiască degeaba…gândi pământul multumind bobului de grâu pentru alegerea făcută”…

Şi timpul a trecut cu repeziciune…Cât timp a crescut spic de grâu, bobul a povestit furnicilor şi vrăbiuţelor şi firelor de iarbă şi pământului şi vântului şi cerului şi stelelor toate poveştile pe care le ştia…tot ce învăţase din străbuni… şi ştia atât de multe…

Vrăbiuţa se bucură pentru că a avut răbdare şi nu s-a repezit să-l inghită, atunci când l-a văzut pentru prima dată. La fel şi furnica, dar cel mai bucuros era firul de iarbă că a avut prezenţa de spirit să-l ia sub protecţia sa, că a ascultat de primul impuls şi, în felul acesta, să îmbogăţească acele meleaguri…

*

Răbdarea te poate duce departe. Când bobul a devenit spic şi şi-a împrăştiat boabele, vrăbiuţa şi furnica şi-au primit boabele promise. Erau atât de fericite…se lăudau că au contribuit şi ele la creşterea acelor boabe…parcă făceau parte şi din rodul muncii lor şi chiar era adevărat. Boabele de grâu aveau acum o altă valoare…cea a muncii.

Firul de iarbă istorisea firelor tinere povestea protejării bobului de grâu. Îi învăţa să aibă răbdare şi să fie întotdeauna săritoare…protectoare…căci uite ce bine i-a prins lui! …

Pământul asculta şi se bucura… ÎI plăcea armonia instalată… gândurile de pace şi tonul sfătos al firului de iarbă… Doar nu l-a ingrijit degeaba…Simţea împlinirea în vine…

Bobul de grâu se simţea şi el împlinit…devenise spic de grâu…deja o personalitate. Reuşise să-şi ţină toate promisiunile şi se simţea frate de suflet cu tot ce-l înconjura. Nu-i mai era frică de nimic. Chiar dacă nu va fi pâine proaspata pe masă,poveştile neamului său aveau să dăinuiască peste timp. Şi undeva în adâncul fiinţei sale, simţea că a realizat un ideal mult mai înalt decât cel la care visase în copilarie….

În toate aceste luni învăţase şi el atâtea… Cunoascuse şi alte fiinţe, şi alte idei şi alte idealuri…Înţelesese că fiecare vietate…oricât de mică ar fi… are un rost…o misiune… şi bobul de grâu o simţea ca o realitate divină… Si avea perfectă dreptate!

Alături de ele străbătuse un drum al cunoaşterii de sine… se autoevaluase şi ştia că valoarea la care este acum se datorează poate în primul rând răbdării şi înţelegerii lor…

Simţea că în locul în care acuma trăia însămânţase ceva şi din valorile neamului său…Aflase că valoarea nu are o formă anume… că poate fi oriunde, depinde de tine să lupti pentru ea, să convingi, să astepţi, să speri, să crezi… şi rezultatele nu vor întârzia să apară. Că întotdeauna există în jurul tău lucruri care merită a fi descoperite şi prin care merită să te înfrăţeşti…

Haideti copii să le descoperim şi noi, împreună!

Această poveste poate fi ascultată pe CD-ul audio “Cutiuta cu Poveşti vol. 2“, în interpretarea actorilor: Florin Piersic, Daniela Nane şi Florin Piersic Junior; producător MediaPro Music.

Paste(Macaroane) Penis si Boops ?

2010-02-03T09:25:00.000-08:00

:)) DA!

Nu ne-a venit sa credem cand am gasit frumos ambalate si cu tupeu recomandate pastele "Penis" si pastele "Boops" (in lb. romana = Sani)

Dupa cum se vede si in imagini, unele companii din morarit panificatie au depasit limita cand au hotarat sa scoata pe piata un astfel de produs.

Penis nu este doar denumirea produselor ofertate, ci si forma acestora !

Desigur, multi consuma pastele(supa de taitei sau macaroanele cu branza, etc) fara sa se uite in farfurie, dar n-ar fi mare mirarea sa se trezeasca cu asa ceva in lingura.

Pofta Buna!

Pentru ca distractia sa fie maxima am gasit mai multe detalii :

SE FAC MARI CAND LE FIERBI !!!!

Campania produselor romanesti

2010-01-31T00:18:00.001-08:00

Pentru a fi sprijiniti producatorii autohtoni, singurul mod real prin care o tara se poare dezvolta fiind productia si serviciile, lumea din mediul internautic s-a pus pe organizat campania "Cumpara produse romanesti".

Acelasi lucru va indemn si eu atata timp cat gasiti produse de calitate si prietenoase realizate de producatorii romani.

Ce-ar presupune produse de calitate si prietenoase? Produse ingrijite. Atat ca brand si imagine, ingrediente si mod de lucru, cat si ca rezultat(produs finit), produsul trebuie sa fie calitativ.

Exista pe piata foarte multe produse romanesti net superioare celor importate. Trebuie cautate si trebuie sa le acordam atentie.

Trebuie cautate informatii despre producatori si despre produs.
Alimentatia este foarte importanta si nu este pierdere de vreme timpul petrecut cu informarea.

Budafok instant - drojdie uscata

2010-01-29T05:21:00.000-08:00

Producatorii acestui produs ne-au asigurat ca este drojdia perfecta pentru cei care isi produc singuri painea acasa.

Drojdia uscata de la Budafok se produce inca din anii 1876 cand firma a fost fondata.

Modul de prezentare in magazine este in pliculete cu o greutate neta de 7 grame (echivalent a 20 grame drojdie proaspata)

Modul de utilizare: continutul se amesteca direct in 500 grame de faina.
Nu necesita dizolvare in apa sau lapte.

Ingrediente: drojdie : Saccharomyces cerevisiae; emulgator E 491.

Se depoziteaza in locuri racoroase si uscate.

Distribuit in Romania de Lasaffre Romania s.r.l.
Drojdia uscata este produsa in Franta si ambalata in Croatia.

Un pahar de lapte

2010-01-29T03:04:00.000-08:00

Nu imi doresc sa dramatizez prea mult situatia, dar trebuie sa fim constienti ca indiferent de situatia economica, politica, administrativa, etc... noi, oamenii trebuie sa fim uniti si sa nu ne abatem de la regulile morale si normele etice in care credem.

Am primit un e-mail cu o frumoasa poveste, cu happy end.

Intr-o zi, un tanar sarac care vindea diferite marfuri din poarta in poarta ca sa-si plateasca studiile la universitate, gasi in buzunar doar o moneda de 10 cents; îi era tare foame.

Decise sa ceara ceva de mancare la urmatoarea casa. Dar nervii lui l-au tradat cand ii deschise usa o femeie foarte frumoasa. In loc sa ceara ceva de mancare, ceru un pahar cu apa.

Ea se gandi ca tanarul parea infometat, asa ca ii aduse un pahar mare cu lapte.
El il bau incet si dupa aceea intreba:
-Cat va datorez?-
-Nu-mi datorezi nimic, raspunse ea. Mama mea ne-a invatat ca trebuie sa fim mereu buni cu cei care au nevoie de noi.
El raspunse: Va multumesc din suflet...!

Cand Howard Kelly (acesta este numele tanarului) pleca de la casa aceea, se simti nu numai usurat, dar si increderea in Dumnezeu si in oameni deveni mai puternica. Fusese pe punctul de a abandona studiile din cauza saraciei … si totusi …

Dupa cativa ani, femeia se imbolnavi grav.
Medicii din satul ei erau ingrijorati. Dupa putin timp au trimis-o in oras. Il cautara pe Dr. Howard Kelly pentru o consultatie.
Cand el auzi numele satului din care provenea pacienta, simti in ochi o lumina speciala si o senzatie placuta.

Imediat Dr. Kelly urca din holul spitalului in camera ei. Imbracat in halatul lui, doctorul intra sa o vada. Capriciile destinului, sau nu, era ea, cea care la o rascruce a vietii lui ii oferise un pahar cu lapte; o recunoscu imediat.
Se intorase in sala de vizite hotarat sa faca tot posibilul ca sa-i salveze viata. Din ziua aceea urmari cazul femeii cu cea mai mare atentie, ea fu operata pe cord deschis si se recupera foarte incet…
Dupa o lunga lupta, ea invinse boala...! Era in sfarsit sanatoasa..!

Dat fiind ca pacienta era in afara oricarui pericol, Dr. Kelly ceru biroului administrativ sa-i trimita factura cu totalul cheltuielilor, ca s-o aprobe.
O recontrola si o semna. Mai mult, scrise ceva pe marginea facturii si o trimise in camera pacientei.

Factura a ajuns in camera pacientei, dar ei ii era teama sa o deschida, pentru ca stia ca ar fi lucrat pentru tot restul zilelor sale ca sa plateasca costul unei interventii atat de complicate...
In sfarsit o deschise si ceva ii atrase imediat atentia: pe marginile facturii citi aceste cuvinte...

“Platita integral acum multi ani, cu un pahar de lapte”

Ochii ei se umplura de lacrimi de bucurie si inima ei fu fericita si-l binecuvanta pe doctor pentru ca-i salvase viata…

Sa nu te indoiesti ca vei culege ceea ce semeni...

Comunicat de presa - Despre brutarie, paine, panificatie, patiserie, cofetarie - traditie Maramures

2010-01-26T22:36:00.000-08:00

Al 8-lea magazin Andana Pan se deschide la Somcuta Mare!

Andana Pan deschide in data de 1 februarie 2010 magazinul cu numarul 8.

Evenimentul este unul notabil datorita faptului ca este primul magazin de prezentare Andana Pan care se va deschide in afara orasului Baia Mare.

Situat in centrul orasului Somcuta Mare, noul punct de desfacere si prezentare a gamei de produse Andana Pan, Franzela Fermecata si Piticii lui Andana este accesibil atat localnicilor cat si celor care tranziteaza zona.

Prin intermediul personalului noului punct de lucru se doreste o apropiere fata de consumatorii din zona Chioar si o mai buna colaborare.

Andana Pan pastreaza toate traditiile din strabuni din toate zonele judetului Maramures. Astfel oferta de produse traditionale renumite pe Valea Chioarului va fi accesibila tuturor celor care locuiesc in zona sau doresc sa guste bunatatile culinare realizate dupa retete din vechi stramosi.

Magazinul va functiona in fiecare zi de Luni pana Sambata intre orele 8:00 - 22:00 si va fi aprovizionat prin departamentul propriu al societatii Andana.

Vom largi gama de produse alimentare si nealimentare disponibile in diversele raioane ale magazinului.

GMO - Genetically modified organism

2010-01-22T00:27:00.001-08:00

Eu pun unul din sutele de filmulete de pe youtube care ne prezinta o varianta a ceea ce se intampla la nivel mondial privind alimentatia, modificarile ei, viitorul ei, scopurile pentru care se fac aceste modificari, etc.

Si in Romania a devenit o problema faptul ca se accepta orice fel de experimente si adaptari ale agriculturii traditionale la agricultura in care singurul scop este cantitatea produsa.
Au aparut atacuri pe toate directiile : producatori, fermieri, institutii, guverne, Codex Alimenatus, etc.

Va invitam sa vedeti si celelalte filmulete iar sfatul nostru ar fi sa nu luati totul de bun. Adevarul este intotdeauna undeva la mijloc cu toate ca per ansamblu din punctul de vedere al alimentatiei mondiale situatia nu este prea roz.

cheia unei francize

2010-01-21T00:12:00.000-08:00

un francizat eficient trebuie sa fie un intreprinzator sigur pe el, hotarat sa-si creeze propria societate si avand dorinta vie de a o crea cu francizorul pe care el l-a ales. Fara aceste conditii, demersul nu va avea succes.

cum ar trebui sa arate pachetul micutilor la scoala

2010-01-19T23:46:00.000-08:00

Sunt convins ca daca fiecare ne-am gasi timp sa pregatim copiilor nostri pachete cu mancare atat de atractive si de frumos organizate, nu ne-am mai confrunta cu problemele fast food si alte mancaruri pe care ei le gasesc la chioscurile din scoala.

Am gasit un numar mai mare de poze pe internet si gasesc oportun sa le impartasesc cu dumneavoastra.

despre Aditivii alimentari cancerigeni

2010-01-12T07:45:00.000-08:00

Pentru Andana Pan educarea consumatorilor este un capitol extrem de important.
Prin intermediul blogurilor noastre dorim sa va impartasim si anumite informatii care circula pe internet si reprezinta un punct de vedere foarte bine documentat.

Partea proasta despre aditivii alimentari o puteti gasi in intregime in urmatorul document. Link Aditivi Alimentari

Despre ce este vorba ?

E 102 (tartrazina) - colorant galben care se găseşte în dulciuri (budinci, îngheţate, dropsuri), băuturi, muştar, supe instant, gemuri, cereale, snacksuri; are acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în Norvegia, Austria, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, Olanda

APC România solicita autorităţilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel puţin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele mari de tartrazină determina modificări histologice ireversibile ale ficatului. Ţinând cont ca acest compus este frecvent folosit în băuturile răcoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazină pot deveni extrem de grave. Doza maximă admisă pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar în produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu excepţia rahatului, unde doza admisă este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, dacă un producător introduce în băuturi răcoritoare cantitatea maximă de colorant - 70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, în timp ce doza maximă admisă pentru o persoană de 30 kg este de 22,5 mg.

E555 (silicatul de aluminiu şi potasiu) este folosit în sare, lapte praf şi făina. Deşi se cunoaşte că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala Alzheimer, este permis în România.

Nu vă lăsaţi înşelaţi de reclamele tip "ca la mama acasă" sau de ambalajele atrăgătoare. Gustul va poate înşela, căci unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale.
"afara-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul"

“Starea de spirit normală a omului este bucuria”. A. Cehov
„Cunoaşterea ne conferă puterea de a acţiona pentru a ne transforma viaţa în bine, repede şi eficient”.

NOU - Paine cu alcool ! specialitati de panificatie !

2009-12-23T00:43:00.000-08:00

Andana Pan lanseaza pentru prima data in Maramures specialitati de panificatie si patiserie.

Painea cu alcool. Este denumita astfel pentru continutul bogat in fructe ce au fost pastrate pentru un timp indelungat in alcool. Dintr-un amestec de cateva fructe, atat comune cat si exotice, se obtine o gama de paini cu fructe, care, pe langa impactul deosebit asupra gustului si obiceiurilor noastre de alimentatie, contin si o gama bogata de vitamine, minerale, oligoelemente, proteine si fibre vegetale. Toate acestea fac din aceste specialitati un aliment savuros si placut, pentru orice ocazie.

Painea cu ceapa. Este un produs dupa o reteta speciala si contine ceapa (fulgi). Compozitia sa unica si reteta dupa care se realizeaza acest produs face ca gustul si aroma pe care acesta o are sa fie cu totul speciala.

Baguette. Prin adaptarea unor retete la cerintele actuale, Andana Pan a lansat Bagheta Magica. Acest produs este realizat dintr-un aluat special si pastreaza calitatile de baza ale unei paini dar se diferentiaza prin forma si prospetime.

Ciabatta. Paine traditionala ca la bunica acasa. Acest produs se bazeaza pe retete traditionale si moduri de prepare tratidionale. Painea ciabatta iti ofera un gust si o senzatie de paine proaspata pe care doar painea din cuptorul bunicii o avea. Bucatile de paine sunt la diferite gramaje, pretul se raporteaza la un kilogram de paine iar fiecare paine va fi cantarita in fata clientului.

Paine cu iaurt. Specialitatile cu iaurt si calciu sunt produse de o calitate superioara, cu valoare nutritiva ridicata si un aspect deosebit. Este un produs hranitor cu o aroma deosebita, specifica, textura pufoasa si compozitia realizand o senzatie gustativa ccompleta, un gust rotund, astfel incat pare ca se topeste in gura. Probioticele si prebioticele par a fi cuvinte cheie in domeniul sanatate si nutritie. Prebioticele sunt bacterii "prietenoase" in viata, in timp ce prebioticele (cum ar fi inulina, oligozaharide ne-digerabile) stimuleaza cresterea bacteriilor "prietenoase" in colon. Combinatia dintre probiotice si prebiotice este numita generic combinatie sinbiotica. Inulina continuta in aceste produse, fiind o oligozaharida nedigerabila, ajuta la dezvoltarea bifidobacteriilor si a lactobacilului - care reprezinta microflora bacteriana normala. Iaurtul este unul dintre cele mai cunoscute produse probiotice, datorita continutului de bacterii vii. Acestea, fermenteaza laptele, scad pH-ul, modifica textura si maresc digerabilitatea proteinelor. Aportul de calciu face din acest produs un supliment absolut necesar in alimentatia zilnica a persoanelor de orice varsta, iar faina de secara, semintele de floarea soarelui si in, faina de malt sunt surse naturale de vitamine, minerale si fib alimentare, aceasta stimuland tranzitul intestinal, avand un efect benefic in echilibrarea metabolismului. Germenii de grau continuti in aceste produse sunt surse suplimentare de vitamina E, polivitamine naturale si proteine, avand rol in scaderea colesterolului din sange.

Alte produse realizate recent : Covrigi bavarezi, chec cu ciocolata, chec cu cacao, prajitura marmorata cu visine, produse din aluat frantuzesc si altele. Lista ramane deschisa, angajatii nostrii sunt in permanenta orientati spre nou si spre calitate.

Comercializarea acestor produse va incepe cu data de 15 februarie 2007 in toate magazinele Tanti DaDa. Zona de acoperire se va mari treptat, partenerii nostrii vor fi aprovizionati cu aceste produse in cel mai scurt timp posibil. Andana Pan Online va pune spre vanzare in sistem electronic toate aceste specialitati pana la sfarsitul lunii februarie 2007.

Paine ANDANA - produs traditional atestat

2009-12-23T00:39:00.000-08:00

Andana Pan a inregistrat primul sau produs Traditional.

Conform certificatului care atesta acest lucru :

Se atesta ca produs traditional :

Paine ANDANA

fabricat la unitatea de productie, cu sediul in Baia Mare, str. Motorului nr. 7 A, jud. Maramures, apartinand s.c. Andana Pan s.r.l., cu sediul in Baia Mare, str. Dimitrie Cantemir, nr. 6/110, jud. Maramures, a fost inscris in Registrul de atestare a produselor traditionale, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind conditiile si criteriile pentru atestarea produselor traditionale, la pozitia 2303.

Produsul este distribuit zilnic in prezent pe raza judetelor Maramures, Satu Mare si Salaj.

Painea ANDANA are un gramaj de 0,4 kg si este feliata si impachetata individual.

*Info
Produs tradiţional - trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare care reflectă un procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii;
Tradiţionalitatea - elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii; tradiţionalitatea nu poate să se limiteze la o compoziţie calitativă sau cantitativă ori la un mod de producţie stabilit printr-o reglementare comunitară sau naţională ori prin standarde voluntare; totuşi această regulă nu se aplică dacă reglementarea sau standardul respectiv a fost stabilit în vederea definirii tradiţionalităţii unui produs;
Atestarea produselor tradiţionale - recunoaşterea tradiţionalităţii unui produs prin intermediul înregistrării sale în conformitate cu prevederile normei

Paine fara gluten

2009-12-21T08:19:00.000-08:00

Ingredientele pentru aceasta paine se procura de la magazine cu produse ecologice. Drojdia, bicarbonatul de sodiu si praful de tartru fac ca painea sa creasca frumos.
Pentru 1 forma(26 cm lungime) este nevoie de : 200 gr faina de orez bruna, 200 gr. faina de cartofi, 100 gr faina de soia, 1 lingurita de sare, 1 plic drojdie uscata, 1 1/2 lingurita miere, 1 lingurita ulei de masline, 1 lingurita bicarbonat de sodiu, 2 lingurite praf de tartru, grasime pentru forma.
Timp de preparare 10 minute plus 30 minute timp de repaus iar la cuptor 25-30 minute.

Se amesteca intr-un castron faina de orez cu soia si cartofi; se ia aproximativ un sfert din cantitate si se pune deoparte. Se adauga la faina ramasa sare si drojdie; se face o adancitura la mijloc.

Se toarna mierea, uleiul de masline si 400 ml apa calduta in adancitura. Se prelucreaza totul cu spirala pentru aluat a mixerului, obtinand un aluat omogen, vascos.

Se acopera castronul cu folie si se tine aluatul 30 de minute intr-un loc cald, la dospit. Se incinge cuptorul la 200 grade C. Se unge forma.

Se adauga bicarbonatul si praful de tartru la amestecul de faina pastrat. Se inglobeaza in aluatul dospit si se bate pana aluatul devine spumos. Se toarna aluatul in forma.

Se coace painea 25-30 de minute in cuptorul incins, pana se rumeneste. Se lasa la racit. Isi pastreaza prospetimea 2 zile; e foarte gustoasa daca feliile se prajesc.

******
Paine neagra fara gluten

Pentru painea neagra se folosesc doar 50 grame de faina de soia si se inlocuieste faina de cartofi cu faina de hrisca. Se condimenteaza cu praf de cardamon, chimen si coriandru.

traditie si modernitate in arta culinara

2009-12-20T05:21:00.001-08:00

Intr-o lume a mutatiilor rapide si a paradoxurilor, arta culinara, ca orice activitate umana, are mutatiile si paradoxurile ei, neputand evita influentele notelor caracteristice ale epocii in care traim, epoca in care s-au realizat circa 95% din descoperirile obtinute in intreaga istorie a stiintei.
Printre paradoxurile specifice artei culinare am enumera cateva :
-Cu cat instrumentarul de bucatarie devine, zi cu zi, mai sofisticat, mai tehnicizat, cu atat arta culinara isi dilueaza substanta, isi pierde elementele traditionale, tehnica neputand fi purtatoare de talent, de intuitie, de gust.
O prajitura coapta intr-un cuptor in care reglarea temperaturii se face automat, prin termostat, cu timp de coacere determinat si reglat prin ceas avertizor, nu va fi, numai datorita mijloacelor tehnice, mai gustoasa ca aceeasi prajitura a carei coacere a fost stabilita cu stravechea "metoda a paiului de matura".
-Bucataria taraneasca, traditionala, arta eminamente feminina, comunicata si raspandita din gura-n gura, caracterizata prin diversitate si tendinta spre virtuozitate, arta, fantezie si inovatie in deplina acceptiune a notiunilor, vine, in toate tarile, tot mai mult, in opozitie cu bucataria moderna, profesionalizata, riguros definita, prin retete cantitative si procese tehnologice similare celor industriale, produs al scolarizarii, activitate manufacturiera, dominata, normal, de univormitate.
O buna gospodina "cantareste" din ochi, un bucatar profesionist foloseste, de regula, cantitati determinate, prescrise in retetar. O gospodina traditionala are in minte, sau in caietul inceput inca din adolescenta, sute de retete... de la lume adunate, zestrea ei de informatii culinare. Un bucatar profesionist are la dispozitie un numar dat de retete, statornicite, pentru un numar apreciabil de bucatari de pe un teritoriu intins.
Aceeasi mancare, preparata de cinci gospodine, va avea fusturi diferite, dar va avea aproximativ acelasi gust daca va fi preparata de cinci bucatari profesionisti diferiti. Este una din diferentele intre arta culinara propriu-zisa, populara, si tehnica preparatelor culinare.
Bucataria clasica se face, de multe ori, din placere, bucataria moderna la care ne referim constituie obligatie de serviciu.
Interventia creatoare, in bucataria traditionala, a fiecarei gospodine, de a transforma in hrana alimentele pe care le are la dispozitie (cutare leguma, o anumita caltiate de carne etc., etc.) adaptandu-si meniul la disponibilitatile alimentare, la anotimp, este inlocuita, in bucataria moderna, de filosofia tehnologica: orice materie prima(in speta alimentul care urmeaza a fi prelucrat, transofrmat in semipreparat sau preparat culinar) este selectata si categorisita dupa anumite norme si standarde de calitate, controlata din punct de vedere sanitar si industrial si, in raport de acestea, destinata unui sortiment de produs sau altuia.
Un mecanism social complex este pus in miscare pentru a asigura aceasta forma de simplificare si usurare a vietii in interiorul locuintei.
-Cu cat alimentele uzuale sunt mai industrializate, cu atat posibilitatile de a satisface diferite gusturi se reduc, se uniformizeaza, in final gusturile insele vor sfarsi prin a se integra noii viziuni privind calitatea vietii, noii filosofii existentionale, prelucrarea se deplaseaza din bucataria locuintei in industrie, din oralitate si institute de cercetare si proiectare.
Alimentele produse de industria alimentara sunt in rapida si continua schimbare, pe masura posibilitatilor de cercetare si tehnologice la indemana industriei.
Cercetarea si tehnologia, ca anexe ale civilizatiei contemporane, pe langa avantajele lor incontestabile, contin riscul reducerii ponderii traditiei si pe acela de a nu putea evita sincronizarea cailor si, partial, a rezultatelor cercetarii cu cele ale altor industrii alimentare, ceea ce va insemna accentuarea uniformizarii artei culinare.
Aceasta e dilema, nu se poate avea totul, si confort si traditie, si comoditate si diversitate gastronomica. Nu se mai poate spala in rau, cu cioarecii pe el, jertfind "Pudicitiei" cel care dispune de baie moderna, in folosinta proprie. Nu mai poate creste pasari de curte cel care locuieste la bloc, iar gospodina nu va mai avea nevoie sa-si taie gaina, umbland, cu cutitul in mana, in cautarea unui "gazar", "zarzavagiu" sau "iaurgiu" etc., disparuti si ei, s-o curete de fulgi, trebaluind 2-3 ore pentru a face o supa de gaina, pe care o cumpara in plic si o prepara in 10 minute.
Opozitia dintre traditie si modernitate in arta culinara se va estompa,incetul cu incetul, pe masura disponibilitatilor de aparatura si a raspandirii acesteia, prin modificarea, treptata, a viziunilor individuale, prin subsumarea lor viziunii globale a epocii, dominata de confort, de acceptarea, cu riscul uniformizarii bucatariei, a posibilitatilor, pe care tehnica le ofera, de a reduce timpul folosit in bucatarie, de a diminua cantitatea de viata afectata prepararii hranei, in contul careia urmeaza sa creasca timpul "liber" si viata la dispozitia insului.
Pentru ca, orice i s-ar imputa, bucataria moderna, folosind materii prime transformate, uneori radical, simplifica si usureaza existenta individuala.
Intr-o lume din ce in ce mai tehnicizata, in care tehnica cucereste, treptat, toate domeniile existentei, arta culinara nu putea evita intrarea ei in orbita preocuparilor tehnicii.
Omul, acest omnivor cupidus rerum novarum, purtator al unor nevoi fiziologice si psihologice de variatie, este, in acelasi timp, rezervat fata de necunoscut, implicat noului. Este motivul pentru care omul oscileaza intre traditie si modernitate, intre obisnuintele sale, individual specifice, si noutate.
Daca industria poate asigura, si asigura, modernitatea si necesitatile esentiale din punct de vedere al functiilor vitale ale organismului, nu mai are la indemana capacitatea de a satisface specificitatea, ceea ce tine de gustul individual. Este ratiunea care garanteaza permanenta bucatariei individuale, cu avantajele si servitutile sale, inca, cel putin, o lunga perioada de timp.
Pe aceste considerente ne intemeiem convingerea ca in ce priveste arta culinara, viitorul traditiei nu este chiar atat de sumbru pe cat il vad unii psihologi si sociologi contemporani.
Poate ca in niciun alt domeniu traditia nu are sanse mai bune de a rezista asaltului modernitatii. Aceasta, pentru ca arta culinara este strans legata de nevoi, placeri si predispozitii individuale, la care se renunta cel mai greu.

Rulada de paine cu umplutura picanta

2009-12-20T04:41:00.000-08:00

Umplutra de branza si ardei se coace odata cu aluatul! Painea capata o aroma extraordinara si, in plus, este meniul ideal pentru picnic! Dupa gust, se poate adauga la umplutura sunca de Parma.
Pentru 1 forma :
250 gr. faina de grau tip 1050, 250 gr faina de grau integrala, in plus pentru prelucrat, 1 lingurita sare, 1/2 lingurita zahar, 3 linguri seminte de fenicul, 300 ml lapte, 42 gr drojdie(1 cub), 30 grame unt moale, 2 ardei grasi rosii sau galbeni, 6 jumatati de rosii uscate si conservate in ulei, 1 ceapa rosie mica, 3 linguri parmezan ras, 1 lingura ulei de masline de cea mai buna calitate, ulei pentru forma.
Timp de preparare 35 minute. 1-2 ore timp de repaus. La cuptor 20-25 minute pentru fiecare tava.

Se amesteca intr-un castron mare cele doua sorturi de faina, sarea, zaharul si semintele de fenicul. Se incalzeste putin laptele si se dizolva drojdia in el. Se adauga laptele cu drojdia la amestecul de faina si se prelucreaza totul cu spirala pentru aluat a mixerului, obtinand un aluat lipicios. Se lasa acoperit intr-un loc cald la dospit tip de 30 de minute.

Pe suprafata presarata cu faina se mai framanta si se bate aluatul cu mainile pana cand nu mai e lipicios si devine elastic. Se face o bila din aluat, se acopera cu o panza si se lasa la dospit 1 ora, cat isi dubleaza volumul.

Intre timp se taie ardeii pe jumatate, se curata si se spala. Se incinge la maximum gratarul din cuptor. Se asaza jumatatile de ardei cu pielita in sus pe o folie de aluminiu si se tin sub gratarul incins pana cand pielita se innegreste si face basici.

Se pun jumatatile de ardei intr-o punga pentru congelator, care se inchide, si se lasa sa se raceasca. Se doscojesc ardeii si se taie pe lung in fasii. Se scurg rosiile si se toaca marunt. Se curata ceapa si se taie in rondele subtiri.

Se mai framanta aluatul pe suprafata de lucru presarata cu faina. Se intinde o foaie de 20x33 cm peste care se pun rosiile tocate, lasand margine lata de 1 cm libera de jur imprejur. Se adauga ardeii si ceapa si, in final, se presara 2 linguri de parmezan.

Se unge forma cu ulei. Se ruleaza foaia de aluat dinspre latura mai scurta, se indoaie la capete. Se pune aluatul in forma cu imbinarea in jos. Se acopera cu o panza si se lasa 30 de minute la dospit.

Se incinge cuptorul la 230 grade C. Se fac cateva crestaturi oblice pe paine cu un cutit ascutit. Se unge cu ulei si se presara restul de parmezan. Se coace in cuptorul incins 15 minute, apoi se scade temperatura la 200 grade C si se mai tine painea 20-25 minute, pana se rumeneste.

Se scoate painea din cuptor, apoi si din forma si se ciocaneste cu degetul pe fund : daca rasuna, e gata. Se lasa la racit pe un gratar de bucatarie.

******
Paine cu capere si anghinare
In loc de seminte de fenicul se pune in aluat 1 lingurita de oregano uscat. Se unge faia cu 2 linguri de pesto si 5 inimi de anghinare conservate in ulei si tocate marunt, cat si cu 2 lingurite de capere. Se ruleaza foaia, se pune in forma si se coace ca in reteta de baza.

Paine irlandeza

2009-12-20T04:35:00.000-08:00

Iata un fel de paine care se prepara extrem de simplu. In loc de drojdie se foloseste bicarbonat de sodiu. O felie de paine proaspat scoasa din cuptor, unsa cu unt si gem, este un adevarat deliciu.
Pentru o paine : 250 gr faina, in plus pentru prelucrat, 250 gr. faina de grau integrala, 1 lingurita bicarbonat de sodiu, 1/2 lingurita sare, 300 ml lapte batut. Timp de preparare 10 minute. La cuptor 30 minute.
Se incinge cuptorul la 200 grade C, se tapeteaza o tava cu hartie pentru copt. Se amesteca intr-un castron faina cu sarea si bicarbonatul.
Se face o adancitura la mijloc, in care se toarna laptele batut. Se amesteca ingredientele cu spirala pentru aluat a mixerului.
Se presara faina pe suprafata de lucru, pe care se asaza aluatul. Se framanta aluatul bine cu mainile, se face o bila si se aseaza in tava. Se aplatiseaza aluatul, pana ajunge sa aiba un diametru de aproximativ 20 cm.
Se cresteaza painea in forma de cruce, cu un cutit ascutit. Se presara putina faina integrala pe deasupra.
Se coace in cuptorul incins de 30 de minute, pana se rumeneste. Painea e gata daca rasuna cand e ciocnita cu degetul pe fund. Daca suna infundat si greu, se mai coace 3-5 minute.
Se scoate painea coapta din cuptor si se pune la racit pe un gratar de bucatarie. Se fereste proaspata sau sub forma de toast.

Bagels

2009-12-20T04:27:00.000-08:00

Acesti covrigi din aluat dospit, fierti in apa, iar apoi copti, sunt deliciosi daca se servesc proaspeti, umpluti cu crema de branza si somon afumat. In New York sunt deosebit de apreciati.
Pentru o tava de 12 bucati este nevoie de :
450 gr. faina tip 1050, in plus pentru prelucrat, 1 lingurita sare, 1 plic drojdie uscata, 3 oua, 1 lingurita miere, 2 lingurite ulei de floarea soarelui.
Timp de preparare 35 minute, plus o ora timp de repaus iar la cuptor 14-15 minute.
Se pune faina intr-un castron. Se adauga sarea si drojdia, apoi se face o adancitura la mijloc. Intr-un castronas se amesteca 2 oua cu uleiul si mierea si se toarna amestecul in adancitura din faina.
Se adauga aproximativ 200 ml de apa calduta la faina. Se amesteca totul cu spirala pentru aluat a mixerului, obtinand un aluat lipicios.
Se presara faina pe suprafata de lucru, se framanta aluatul energic si se bate aproximativ 10 minute, pana devine elastic si nu se mai lipeste de maini. Se pune aluatul intr-un castron, se acopera si se tine la cald 40 de minute, sa creasca pana isi dubleaza volumul.
Se framanta apoi aluatul pe suprafata de lucru, se face un sul si se taie in 12 bucati egale. Din fiecare bucata se formeaza un sul lung de 20 cm, din care se cormeaza un covrig. Capetele se umezesc cu putina apa si lipsesc strangandu-le cu degetele.
Se incinge cuptorul la 200 grade C; se tapeteaza tava cu hartie pentru copt. Se pun covrigii necopti in tava si se lasa 20 de minute, acoperiti, la dospit.

Chifle de secara

2009-12-20T04:22:00.000-08:00

Pentru ca aluatul de secara sa creasca, nu aveti nevoie doar de drojdie. La aluat trebuie adaugat si un amestec de maia.
Pentru 12 chifle
1 lingura ulei fara gust, 1 lingurita sare, 250 gr. faina de secara tip 1800, 250 gr. faina, in plus pentru prelucrat, 1/2 plic amestec de maia (25 gr), 21 gr. drojdie (1/2 cubulet), 1 lingurita zahar, seminte de coriandru, susan sau secara pentru presarat.
Timp de preparare 45 minute plus 1 ora si 30 minute pentru repaus iar la cuptor 20-25 minute.
Se pun uleiul, sarea si cele doua tipuri de faina intrun castron. Se amesteca 250-300 ml apa calduta cu maiaua, drojdia si zaharul, apoi se adauga la compozitia de faina. Se framanta totul 5 minute cu bratele tip spirala ale mixerului, pana se desprinde aluatul de pe marginea castronului. Se acopera si se lasa 30 de minute la dospit, intr-un loc cald.
Se tapeteaza o tava cu hartie de copt. Se mai framanta aluatul 10 minute; se modeleaza o rulada groasa de 6 cm si se taie in 12 felii care se modeleaza in chifle. Se aseaza in tava, la distanta de 3 cm una de alta. Se ung chiflele cu apa, apoi se presara deasupra semintele de coriandru, susan si/sau secara.
Se lasa chiflele acoperite, timp de 1 ora, la temperatura camerei. Se incinge cuptorul la 220 grade C. Se coc chiflele timp de 20-25 minute.

Produse de panificatie

2009-12-20T03:54:00.001-08:00

Paine este alimentul de baza produs prin coacerea aluatului obtinut din (cereale macinate) faina amestecata cu apa si drojdie, adaugandu-se de la caz la caz diferiti ingredienti in functie de categoria painii obtinute.

Alte categorii de paine difera dupa regiune, astfel in Germania este consumata mai mult painea neagra, painea obtinuta din orz, pe cand in Franta bagheta, painea alba, franzela este mai apreciata.

Alte produse de panificatie sunt covrigii, paine integrala, paine graham, paine alba, paine feliata, franzela, paine fara gluten, paine de secara,

paine de casa, paine libaneza, paine prajita, paine bagheta, paine biblica, paine