NOU - Paine cu alcool ! specialitati de panificatie !

Andana Pan lanseaza pentru prima data in Maramures specialitati de panificatie si patiserie.

Painea cu alcool. Este denumita astfel pentru continutul bogat in fructe ce au fost pastrate pentru un timp indelungat in alcool. Dintr-un amestec de cateva fructe, atat comune cat si exotice, se obtine o gama de paini cu fructe, care, pe langa impactul deosebit asupra gustului si obiceiurilor noastre de alimentatie, contin si o gama bogata de vitamine, minerale, oligoelemente, proteine si fibre vegetale. Toate acestea fac din aceste specialitati un aliment savuros si placut, pentru orice ocazie.

Painea cu ceapa. Este un produs dupa o reteta speciala si contine ceapa (fulgi). Compozitia sa unica si reteta dupa care se realizeaza acest produs face ca gustul si aroma pe care acesta o are sa fie cu totul speciala.

Baguette. Prin adaptarea unor retete la cerintele actuale, Andana Pan a lansat Bagheta Magica. Acest produs este realizat dintr-un aluat special si pastreaza calitatile de baza ale unei paini dar se diferentiaza prin forma si prospetime.

Ciabatta. Paine traditionala ca la bunica acasa. Acest produs se bazeaza pe retete traditionale si moduri de prepare tratidionale. Painea ciabatta iti ofera un gust si o senzatie de paine proaspata pe care doar painea din cuptorul bunicii o avea. Bucatile de paine sunt la diferite gramaje, pretul se raporteaza la un kilogram de paine iar fiecare paine va fi cantarita in fata clientului.

Paine cu iaurt. Specialitatile cu iaurt si calciu sunt produse de o calitate superioara, cu valoare nutritiva ridicata si un aspect deosebit. Este un produs hranitor cu o aroma deosebita, specifica, textura pufoasa si compozitia realizand o senzatie gustativa ccompleta, un gust rotund, astfel incat pare ca se topeste in gura. Probioticele si prebioticele par a fi cuvinte cheie in domeniul sanatate si nutritie. Prebioticele sunt bacterii "prietenoase" in viata, in timp ce prebioticele (cum ar fi inulina, oligozaharide ne-digerabile) stimuleaza cresterea bacteriilor "prietenoase" in colon. Combinatia dintre probiotice si prebiotice este numita generic combinatie sinbiotica. Inulina continuta in aceste produse, fiind o oligozaharida nedigerabila, ajuta la dezvoltarea bifidobacteriilor si a lactobacilului - care reprezinta microflora bacteriana normala. Iaurtul este unul dintre cele mai cunoscute produse probiotice, datorita continutului de bacterii vii. Acestea, fermenteaza laptele, scad pH-ul, modifica textura si maresc digerabilitatea proteinelor. Aportul de calciu face din acest produs un supliment absolut necesar in alimentatia zilnica a persoanelor de orice varsta, iar faina de secara, semintele de floarea soarelui si in, faina de malt sunt surse naturale de vitamine, minerale si fib alimentare, aceasta stimuland tranzitul intestinal, avand un efect benefic in echilibrarea metabolismului. Germenii de grau continuti in aceste produse sunt surse suplimentare de vitamina E, polivitamine naturale si proteine, avand rol in scaderea colesterolului din sange.

Alte produse realizate recent : Covrigi bavarezi, chec cu ciocolata, chec cu cacao, prajitura marmorata cu visine, produse din aluat frantuzesc si altele. Lista ramane deschisa, angajatii nostrii sunt in permanenta orientati spre nou si spre calitate.

Comercializarea acestor produse va incepe cu data de 15 februarie 2007 in toate magazinele Tanti DaDa. Zona de acoperire se va mari treptat, partenerii nostrii vor fi aprovizionati cu aceste produse in cel mai scurt timp posibil. Andana Pan Online va pune spre vanzare in sistem electronic toate aceste specialitati pana la sfarsitul lunii februarie 2007.

Paine ANDANA - produs traditional atestat

Andana Pan a inregistrat primul sau produs Traditional.

Conform certificatului care atesta acest lucru :

Se atesta ca produs traditional :

Paine ANDANA

fabricat la unitatea de productie, cu sediul in Baia Mare, str. Motorului nr. 7 A, jud. Maramures, apartinand s.c. Andana Pan s.r.l., cu sediul in Baia Mare, str. Dimitrie Cantemir, nr. 6/110, jud. Maramures, a fost inscris in Registrul de atestare a produselor traditionale, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind conditiile si criteriile pentru atestarea produselor traditionale, la pozitia 2303.

Produsul este distribuit zilnic in prezent pe raza judetelor Maramures, Satu Mare si Salaj.

Painea ANDANA are un gramaj de 0,4 kg si este feliata si impachetata individual.

*Info
Produs tradiţional - trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare care reflectă un procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii;
Tradiţionalitatea - elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii; tradiţionalitatea nu poate să se limiteze la o compoziţie calitativă sau cantitativă ori la un mod de producţie stabilit printr-o reglementare comunitară sau naţională ori prin standarde voluntare; totuşi această regulă nu se aplică dacă reglementarea sau standardul respectiv a fost stabilit în vederea definirii tradiţionalităţii unui produs;
Atestarea produselor tradiţionale - recunoaşterea tradiţionalităţii unui produs prin intermediul înregistrării sale în conformitate cu prevederile normei

Paine fara gluten

Ingredientele pentru aceasta paine se procura de la magazine cu produse ecologice. Drojdia, bicarbonatul de sodiu si praful de tartru fac ca painea sa creasca frumos.
Pentru 1 forma(26 cm lungime) este nevoie de : 200 gr faina de orez bruna, 200 gr. faina de cartofi, 100 gr faina de soia, 1 lingurita de sare, 1 plic drojdie uscata, 1 1/2 lingurita miere, 1 lingurita ulei de masline, 1 lingurita bicarbonat de sodiu, 2 lingurite praf de tartru, grasime pentru forma.
Timp de preparare 10 minute plus 30 minute timp de repaus iar la cuptor 25-30 minute.

Se amesteca intr-un castron faina de orez cu soia si cartofi; se ia aproximativ un sfert din cantitate si se pune deoparte. Se adauga la faina ramasa sare si drojdie; se face o adancitura la mijloc.

Se toarna mierea, uleiul de masline si 400 ml apa calduta in adancitura. Se prelucreaza totul cu spirala pentru aluat a mixerului, obtinand un aluat omogen, vascos.

Se acopera castronul cu folie si se tine aluatul 30 de minute intr-un loc cald, la dospit. Se incinge cuptorul la 200 grade C. Se unge forma.

Se adauga bicarbonatul si praful de tartru la amestecul de faina pastrat. Se inglobeaza in aluatul dospit si se bate pana aluatul devine spumos. Se toarna aluatul in forma.

Se coace painea 25-30 de minute in cuptorul incins, pana se rumeneste. Se lasa la racit. Isi pastreaza prospetimea 2 zile; e foarte gustoasa daca feliile se prajesc.

******
Paine neagra fara gluten

Pentru painea neagra se folosesc doar 50 grame de faina de soia si se inlocuieste faina de cartofi cu faina de hrisca. Se condimenteaza cu praf de cardamon, chimen si coriandru.

traditie si modernitate in arta culinara

Intr-o lume a mutatiilor rapide si a paradoxurilor, arta culinara, ca orice activitate umana, are mutatiile si paradoxurile ei, neputand evita influentele notelor caracteristice ale epocii in care traim, epoca in care s-au realizat circa 95% din descoperirile obtinute in intreaga istorie a stiintei.
Printre paradoxurile specifice artei culinare am enumera cateva :
-Cu cat instrumentarul de bucatarie devine, zi cu zi, mai sofisticat, mai tehnicizat, cu atat arta culinara isi dilueaza substanta, isi pierde elementele traditionale, tehnica neputand fi purtatoare de talent, de intuitie, de gust.
O prajitura coapta intr-un cuptor in care reglarea temperaturii se face automat, prin termostat, cu timp de coacere determinat si reglat prin ceas avertizor, nu va fi, numai datorita mijloacelor tehnice, mai gustoasa ca aceeasi prajitura a carei coacere a fost stabilita cu stravechea "metoda a paiului de matura".
-Bucataria taraneasca, traditionala, arta eminamente feminina, comunicata si raspandita din gura-n gura, caracterizata prin diversitate si tendinta spre virtuozitate, arta, fantezie si inovatie in deplina acceptiune a notiunilor, vine, in toate tarile, tot mai mult, in opozitie cu bucataria moderna, profesionalizata, riguros definita, prin retete cantitative si procese tehnologice similare celor industriale, produs al scolarizarii, activitate manufacturiera, dominata, normal, de univormitate.
O buna gospodina "cantareste" din ochi, un bucatar profesionist foloseste, de regula, cantitati determinate, prescrise in retetar. O gospodina traditionala are in minte, sau in caietul inceput inca din adolescenta, sute de retete... de la lume adunate, zestrea ei de informatii culinare. Un bucatar profesionist are la dispozitie un numar dat de retete, statornicite, pentru un numar apreciabil de bucatari de pe un teritoriu intins.
Aceeasi mancare, preparata de cinci gospodine, va avea fusturi diferite, dar va avea aproximativ acelasi gust daca va fi preparata de cinci bucatari profesionisti diferiti. Este una din diferentele intre arta culinara propriu-zisa, populara, si tehnica preparatelor culinare.
Bucataria clasica se face, de multe ori, din placere, bucataria moderna la care ne referim constituie obligatie de serviciu.
Interventia creatoare, in bucataria traditionala, a fiecarei gospodine, de a transforma in hrana alimentele pe care le are la dispozitie (cutare leguma, o anumita caltiate de carne etc., etc.) adaptandu-si meniul la disponibilitatile alimentare, la anotimp, este inlocuita, in bucataria moderna, de filosofia tehnologica: orice materie prima(in speta alimentul care urmeaza a fi prelucrat, transofrmat in semipreparat sau preparat culinar) este selectata si categorisita dupa anumite norme si standarde de calitate, controlata din punct de vedere sanitar si industrial si, in raport de acestea, destinata unui sortiment de produs sau altuia.
Un mecanism social complex este pus in miscare pentru a asigura aceasta forma de simplificare si usurare a vietii in interiorul locuintei.
-Cu cat alimentele uzuale sunt mai industrializate, cu atat posibilitatile de a satisface diferite gusturi se reduc, se uniformizeaza, in final gusturile insele vor sfarsi prin a se integra noii viziuni privind calitatea vietii, noii filosofii existentionale, prelucrarea se deplaseaza din bucataria locuintei in industrie, din oralitate si institute de cercetare si proiectare.
Alimentele produse de industria alimentara sunt in rapida si continua schimbare, pe masura posibilitatilor de cercetare si tehnologice la indemana industriei.
Cercetarea si tehnologia, ca anexe ale civilizatiei contemporane, pe langa avantajele lor incontestabile, contin riscul reducerii ponderii traditiei si pe acela de a nu putea evita sincronizarea cailor si, partial, a rezultatelor cercetarii cu cele ale altor industrii alimentare, ceea ce va insemna accentuarea uniformizarii artei culinare.
Aceasta e dilema, nu se poate avea totul, si confort si traditie, si comoditate si diversitate gastronomica. Nu se mai poate spala in rau, cu cioarecii pe el, jertfind "Pudicitiei" cel care dispune de baie moderna, in folosinta proprie. Nu mai poate creste pasari de curte cel care locuieste la bloc, iar gospodina nu va mai avea nevoie sa-si taie gaina, umbland, cu cutitul in mana, in cautarea unui "gazar", "zarzavagiu" sau "iaurgiu" etc., disparuti si ei, s-o curete de fulgi, trebaluind 2-3 ore pentru a face o supa de gaina, pe care o cumpara in plic si o prepara in 10 minute.
Opozitia dintre traditie si modernitate in arta culinara se va estompa,incetul cu incetul, pe masura disponibilitatilor de aparatura si a raspandirii acesteia, prin modificarea, treptata, a viziunilor individuale, prin subsumarea lor viziunii globale a epocii, dominata de confort, de acceptarea, cu riscul uniformizarii bucatariei, a posibilitatilor, pe care tehnica le ofera, de a reduce timpul folosit in bucatarie, de a diminua cantitatea de viata afectata prepararii hranei, in contul careia urmeaza sa creasca timpul "liber" si viata la dispozitia insului.
Pentru ca, orice i s-ar imputa, bucataria moderna, folosind materii prime transformate, uneori radical, simplifica si usureaza existenta individuala.
Intr-o lume din ce in ce mai tehnicizata, in care tehnica cucereste, treptat, toate domeniile existentei, arta culinara nu putea evita intrarea ei in orbita preocuparilor tehnicii.
Omul, acest omnivor cupidus rerum novarum, purtator al unor nevoi fiziologice si psihologice de variatie, este, in acelasi timp, rezervat fata de necunoscut, implicat noului. Este motivul pentru care omul oscileaza intre traditie si modernitate, intre obisnuintele sale, individual specifice, si noutate.
Daca industria poate asigura, si asigura, modernitatea si necesitatile esentiale din punct de vedere al functiilor vitale ale organismului, nu mai are la indemana capacitatea de a satisface specificitatea, ceea ce tine de gustul individual. Este ratiunea care garanteaza permanenta bucatariei individuale, cu avantajele si servitutile sale, inca, cel putin, o lunga perioada de timp.
Pe aceste considerente ne intemeiem convingerea ca in ce priveste arta culinara, viitorul traditiei nu este chiar atat de sumbru pe cat il vad unii psihologi si sociologi contemporani.
Poate ca in niciun alt domeniu traditia nu are sanse mai bune de a rezista asaltului modernitatii. Aceasta, pentru ca arta culinara este strans legata de nevoi, placeri si predispozitii individuale, la care se renunta cel mai greu.

Rulada de paine cu umplutura picanta

Umplutra de branza si ardei se coace odata cu aluatul! Painea capata o aroma extraordinara si, in plus, este meniul ideal pentru picnic! Dupa gust, se poate adauga la umplutura sunca de Parma.
Pentru 1 forma :
250 gr. faina de grau tip 1050, 250 gr faina de grau integrala, in plus pentru prelucrat, 1 lingurita sare, 1/2 lingurita zahar, 3 linguri seminte de fenicul, 300 ml lapte, 42 gr drojdie(1 cub), 30 grame unt moale, 2 ardei grasi rosii sau galbeni, 6 jumatati de rosii uscate si conservate in ulei, 1 ceapa rosie mica, 3 linguri parmezan ras, 1 lingura ulei de masline de cea mai buna calitate, ulei pentru forma.
Timp de preparare 35 minute. 1-2 ore timp de repaus. La cuptor 20-25 minute pentru fiecare tava.

Se amesteca intr-un castron mare cele doua sorturi de faina, sarea, zaharul si semintele de fenicul. Se incalzeste putin laptele si se dizolva drojdia in el. Se adauga laptele cu drojdia la amestecul de faina si se prelucreaza totul cu spirala pentru aluat a mixerului, obtinand un aluat lipicios. Se lasa acoperit intr-un loc cald la dospit tip de 30 de minute.

Pe suprafata presarata cu faina se mai framanta si se bate aluatul cu mainile pana cand nu mai e lipicios si devine elastic. Se face o bila din aluat, se acopera cu o panza si se lasa la dospit 1 ora, cat isi dubleaza volumul.

Intre timp se taie ardeii pe jumatate, se curata si se spala. Se incinge la maximum gratarul din cuptor. Se asaza jumatatile de ardei cu pielita in sus pe o folie de aluminiu si se tin sub gratarul incins pana cand pielita se innegreste si face basici.

Se pun jumatatile de ardei intr-o punga pentru congelator, care se inchide, si se lasa sa se raceasca. Se doscojesc ardeii si se taie pe lung in fasii. Se scurg rosiile si se toaca marunt. Se curata ceapa si se taie in rondele subtiri.

Se mai framanta aluatul pe suprafata de lucru presarata cu faina. Se intinde o foaie de 20x33 cm peste care se pun rosiile tocate, lasand margine lata de 1 cm libera de jur imprejur. Se adauga ardeii si ceapa si, in final, se presara 2 linguri de parmezan.

Se unge forma cu ulei. Se ruleaza foaia de aluat dinspre latura mai scurta, se indoaie la capete. Se pune aluatul in forma cu imbinarea in jos. Se acopera cu o panza si se lasa 30 de minute la dospit.

Se incinge cuptorul la 230 grade C. Se fac cateva crestaturi oblice pe paine cu un cutit ascutit. Se unge cu ulei si se presara restul de parmezan. Se coace in cuptorul incins 15 minute, apoi se scade temperatura la 200 grade C si se mai tine painea 20-25 minute, pana se rumeneste.

Se scoate painea din cuptor, apoi si din forma si se ciocaneste cu degetul pe fund : daca rasuna, e gata. Se lasa la racit pe un gratar de bucatarie.

******
Paine cu capere si anghinare
In loc de seminte de fenicul se pune in aluat 1 lingurita de oregano uscat. Se unge faia cu 2 linguri de pesto si 5 inimi de anghinare conservate in ulei si tocate marunt, cat si cu 2 lingurite de capere. Se ruleaza foaia, se pune in forma si se coace ca in reteta de baza.

Paine irlandeza

Iata un fel de paine care se prepara extrem de simplu. In loc de drojdie se foloseste bicarbonat de sodiu. O felie de paine proaspat scoasa din cuptor, unsa cu unt si gem, este un adevarat deliciu.
Pentru o paine : 250 gr faina, in plus pentru prelucrat, 250 gr. faina de grau integrala, 1 lingurita bicarbonat de sodiu, 1/2 lingurita sare, 300 ml lapte batut. Timp de preparare 10 minute. La cuptor 30 minute.
Se incinge cuptorul la 200 grade C, se tapeteaza o tava cu hartie pentru copt. Se amesteca intr-un castron faina cu sarea si bicarbonatul.
Se face o adancitura la mijloc, in care se toarna laptele batut. Se amesteca ingredientele cu spirala pentru aluat a mixerului.
Se presara faina pe suprafata de lucru, pe care se asaza aluatul. Se framanta aluatul bine cu mainile, se face o bila si se aseaza in tava. Se aplatiseaza aluatul, pana ajunge sa aiba un diametru de aproximativ 20 cm.
Se cresteaza painea in forma de cruce, cu un cutit ascutit. Se presara putina faina integrala pe deasupra.
Se coace in cuptorul incins de 30 de minute, pana se rumeneste. Painea e gata daca rasuna cand e ciocnita cu degetul pe fund. Daca suna infundat si greu, se mai coace 3-5 minute.
Se scoate painea coapta din cuptor si se pune la racit pe un gratar de bucatarie. Se fereste proaspata sau sub forma de toast.

Bagels

Acesti covrigi din aluat dospit, fierti in apa, iar apoi copti, sunt deliciosi daca se servesc proaspeti, umpluti cu crema de branza si somon afumat. In New York sunt deosebit de apreciati.
Pentru o tava de 12 bucati este nevoie de :
450 gr. faina tip 1050, in plus pentru prelucrat, 1 lingurita sare, 1 plic drojdie uscata, 3 oua, 1 lingurita miere, 2 lingurite ulei de floarea soarelui.
Timp de preparare 35 minute, plus o ora timp de repaus iar la cuptor 14-15 minute.
Se pune faina intr-un castron. Se adauga sarea si drojdia, apoi se face o adancitura la mijloc. Intr-un castronas se amesteca 2 oua cu uleiul si mierea si se toarna amestecul in adancitura din faina.
Se adauga aproximativ 200 ml de apa calduta la faina. Se amesteca totul cu spirala pentru aluat a mixerului, obtinand un aluat lipicios.
Se presara faina pe suprafata de lucru, se framanta aluatul energic si se bate aproximativ 10 minute, pana devine elastic si nu se mai lipeste de maini. Se pune aluatul intr-un castron, se acopera si se tine la cald 40 de minute, sa creasca pana isi dubleaza volumul.
Se framanta apoi aluatul pe suprafata de lucru, se face un sul si se taie in 12 bucati egale. Din fiecare bucata se formeaza un sul lung de 20 cm, din care se cormeaza un covrig. Capetele se umezesc cu putina apa si lipsesc strangandu-le cu degetele.
Se incinge cuptorul la 200 grade C; se tapeteaza tava cu hartie pentru copt. Se pun covrigii necopti in tava si se lasa 20 de minute, acoperiti, la dospit.

Chifle de secara

Pentru ca aluatul de secara sa creasca, nu aveti nevoie doar de drojdie. La aluat trebuie adaugat si un amestec de maia.
Pentru 12 chifle
1 lingura ulei fara gust, 1 lingurita sare, 250 gr. faina de secara tip 1800, 250 gr. faina, in plus pentru prelucrat, 1/2 plic amestec de maia (25 gr), 21 gr. drojdie (1/2 cubulet), 1 lingurita zahar, seminte de coriandru, susan sau secara pentru presarat.
Timp de preparare 45 minute plus 1 ora si 30 minute pentru repaus iar la cuptor 20-25 minute.
Se pun uleiul, sarea si cele doua tipuri de faina intrun castron. Se amesteca 250-300 ml apa calduta cu maiaua, drojdia si zaharul, apoi se adauga la compozitia de faina. Se framanta totul 5 minute cu bratele tip spirala ale mixerului, pana se desprinde aluatul de pe marginea castronului. Se acopera si se lasa 30 de minute la dospit, intr-un loc cald.
Se tapeteaza o tava cu hartie de copt. Se mai framanta aluatul 10 minute; se modeleaza o rulada groasa de 6 cm si se taie in 12 felii care se modeleaza in chifle. Se aseaza in tava, la distanta de 3 cm una de alta. Se ung chiflele cu apa, apoi se presara deasupra semintele de coriandru, susan si/sau secara.
Se lasa chiflele acoperite, timp de 1 ora, la temperatura camerei. Se incinge cuptorul la 220 grade C. Se coc chiflele timp de 20-25 minute.

Produse de panificatie

Paine este alimentul de baza produs prin coacerea aluatului obtinut din (cereale macinate) faina amestecata cu apa si drojdie, adaugandu-se de la caz la caz diferiti ingredienti in functie de categoria painii obtinute.

Alte categorii de paine difera dupa regiune, astfel in Germania este consumata mai mult painea neagra, painea obtinuta din orz, pe cand in Franta bagheta, painea alba, franzela este mai apreciata.






Alte produse de panificatie sunt covrigii, paine integrala, paine graham, paine alba, paine feliata, franzela, paine fara gluten, paine de secara,


paine de casa, paine libaneza, paine prajita, paine bagheta, paine biblica, paine