Produse de panificatie Naturale - mereu alegerea care te avantajeaza

Cu totii stim ca este o perioada de criza si ca trebuie s-avem grija de fiecare banut.
A cheltui mai putin dar a-ti pune in pericol sanatatea nu este cea mai inteleapta alegere.

Astfel, si in 2011 produsele de calitate superioara sunt recomandate clientilor si consumatorilor.

Rotuna Romaneasca este un exemplu de produs natural autohton pe care il recomandam cu cea mai mare placere.

In Maramures acest produs este produs si distribuit de Andana Pan, Baia Mare.

La fel, un alt produs 100% natural este Painea Elvetiana, Pain Paillasse.

Painea biblica se produse din peste 12 ingrediente 100% naturale, chiar si sare de la Marea Moarta.

Andana Pan produse panificatie sub brandul Franzela Fermecata. detalii gasiti pe pagina http://www.AndanaPan.ro

Revista Andana Pan - Brutarie prin traditie, Panificatie prin inovatie

Open publication - Free publishing - More romania

si pentru ca stim ca vi s-a facut pofta... va invitam pe http://www.AndanaPan.ro

Zi, te rog ! un strudel, sandwich, gogosi, placinte?

Cu 3 ani in urma, Andana Pan a gasit oportuna colaborarea cu liceul baimarean Gheorghe Sincai de a administra chioscul din incinta.

Pauza de pauza, ”Tanti Dina” se ocupa de cerintele liceenilor oferindu-le produsele dorite: sandiwchuri, hot-dog, placinte, gogosi, patiserie, etc.

Atasamentul fata de doamna de la chiosc a fost unul rapid.
Nonconformismul vanzatoarei de la chiosc a fost apreciat de elevi, acestia oferindu-i o atentie la sfarsitul anului scolar.

Atentia a fost deplina, pe coperta revistei scolii. Astfel printr-o caricatura reusita si descoperirea unei particularitati verbale, acestia s-au amuzat copios.

”Zi, te rog !” se auzea neincetat, intrerupt sacadat, pe un ritm numai de dansa stiut, indemnul pe care Tanti Dina il adresa elevilor.

Apreciem munca elevilor si revista reusita pe care acestia au editat-o, avand toate ingredientele necesare: editoriale, interviuri, umor, profesionalism.

Vacanta placuta !

Andana Pan Baia Mare

Paine cu cartofi

Ingrediente :
1kg faina
400g cartofi fierti
50g drojdie
2 lingurite rase de sare
3 lingurite de zahar
500-600 ml apa calda

Mod de preparare :
Se fierb cartofii. Se curata de coaja inainte de a se raci de tot, si se trec prin masina de carne. Se cerne faina in copaie, se face loc la mijloc, se pun cartofii calduti, drojdia muiata cu putina apa, sarea, zaharul si apa calda (sa nu fie fierbinte).

Se amesteca totul impreuna si se framanta bine aluatul care trebuie sa fie mai degraba indesat. Se presara cu faina si se lasa la cald sa creasca.

Se rastoarna aluatul pe masa de aluat presarata cu faina, se se fac paini lungi sau rotunde si se aseaza pe tava de asemenea presarata cu faina. Se mai lasa sa creasca si se coc la cuptor, la foc potrivit, cam o ora.

Paine franceza (French Bread)

Ingrediente :
6 cani faina
2 1 / 2 pachetele de drojdie uscata
1 1 / 2 lingurita de sare
2 cani de apa calda
1 lingurita de malai
1 ou
1 lingura de apa

Mod de preparare :

Intr-un castron mare se adauga 2 cesti de faina, drojdia si sarea. Se adauga cele 2 pahare de apa calda si se amesteca bine cu ajutorul mixerului. Pe o suprafata se presara faina, si se framanta aluatul timp de aproximativ 8-10 minute, pana devine un aluat rigid, neted si elastic.Se pune aluatul intr-un castron uns, se acopera si se lasa intr-un loc cald la dospit pana ce acesta isi dubleaza volumul.

Se imparte aluatul in jumatate. Se presara faina pe suprafata de lucru, rulandu-se fiecare jumatate in dreptunghiuri de dimensiuni mari. Ruleaza, pornind de la latura lunga. Marginea se umezeste cu apa si se intoarce la capete.

Se unge o foaie de copt si se presara cu malai. Se aseaza painea pe foaia de copt preparata. Se bate usor albusul de ou cu 1 lingura de apa, si se unge painea cu ajutorul unei pensule. Se acopera cu o servet umed si se lasa sa creasca pana ce aproape s-a dublat (35 - 40 de minute).

Cu un cutit foarte ascutit, se fac 3 sau 4 taieturi diagonale de aproximativ 2 cm adancime in partea de sus a fiecarei paini. Se coc painile la cuptorul preincalzit la 190 grade C pentru 20 de minute. Unge din nou painile cu amestec de albus de ou. Se coace pentru o perioada suplimentara de 15 - 20 minute. Se lasa sa se raceasca pe un gratar special.

Paini indiene naan

Ingrediente pentru 4 bucati:

250g faina, in plus pentru prelucrat

½ lingurita sare

1 lingurita bicarbonat de sodiu

170g iaurt

2 lingurite ulei de floarea-soarelui

Mod de preparare :

Se amesteca faina cu sarea si bicarbonatul. Se incorporeaza iaurtul si se prelucreaza pentru a obtine un aluat lipicios. Se presara un strat subtire de faina pe suprafata de lucru si se framanta aluatul cu mainile timp de 5-7 minute, pana devine moale si elastic.

Se incinge la maximum gratarul de sus al cuptorului. Se ung patru bucati de folie de aluminiu (de 28x30 cm) cu putin ulei. Aluatul de imparte in 4 parti egale. Din fiecare bucata se formeaza o painica lunga de 25 de cm si lata de 18 cm, care se aseaza pe folie.

Painicile asezate pe folie se coc pe rand sub gratarul electric. Se tine fiecare aproximativ 2 minute pe o parte, pana se formeaza basicute la suprafata si se rumeneste pe alocuri. Apoi se intoarce si se mai coace 1-2 minute. Atentie, painicile se innegresc foarte repede!

Cand sunt gata, se tin la cald, invelite intr-un servet de bucatarie. Painea naan merge foarte bine cu orice tip de curry indian, dar si la tocanitele mediteraneene.

Paine irlandeza

Ingrediente pentru o paine:
250g faina, in plus pentru prelucrat
250g faina de grau integrala
1 lingurita bicarbonat de sodiu
½ lingurita sare
300 ml lapte batut

Mod de preparare:
Se incinge cuptorul la 200ºC, se tapeaza o tava cu hartie pentru copt. Se amesteca intr-un castron faina cu sarea si bicarbonatul. Se face o adancitura la mijloc, in care se toarna laptele batut. Se amesteca ingredientele cu spirala pentru aluat a mixerului.

Se presara faina pe suprafata de lucru, pe care se aseaza aluatul. Se framanta aluatul bine cu mainile, se face o bila si se aseaza in tava. Se aplatizeaza aluatul, pana ajunge sa aiba un diametru de aproximativ 20 cm.

Se cresteaza painea in forma de cruce, cu un cutit ascutit. Se presara putina faina integrala de deasupra. Se coace in cuptorul incins 30 de minute, pana se rumeneste. Painea e gata daca rasuna cand e clocanita cu degetul pe fund. Daca suna infundat si greu, se mai coace 3-5 minute.

Se scoate painea coapta din cuptor si se pune la racit pe un gratar de bucatarie. Se serveste proaspata sau sub forma de toast.

Painici cu dulceata

Ingrediente :
Pentru 24 de bucati
500g faina, in plus pentru prelucrat
1 praf de sare
3 linguri zahar
¼ l lapte
42g drojdie (1 cub)
Coaja rasa de la o lamaie
170g unt moale
1 ou
250g dulceata de cirese sau visine
Grasime pentru forma
Zahar pudra pentru decorat, optional

Mod de preparare :
Se pune faina intr-un castron, se presara sarea si zaharul pe deasupra. Se face o adancitura la mijloc.

Se incalzeste putin laptele, in care se dizolva drojdia. Se toarna in adancitura din faina. Se pun pe margini coaja de lamaie, 70g de unt si oul. Se amesteca totul cu spirala pentru aluat a mixerului, incepand dinspre centru, pana se obtine un aluat omogen.

Se presara faina pe suprafata de lucru. Se framanta aluatul si se bate energic cu mainile timp de 10 minute, pana devine elastic si nu mai lipeste. Se acopera si se lasa la dospit intr-un loc cald timp de 30 de minute, cat sa-si dubleze volumul.

Se mai framanta putin aluatul pe suprafata de lucru, apoi se intinde o foaie groasa de 0,5 cm, din care se taie 24 de patrate cu latura de 10cm. In mijlocul fiecarui patrat se pune cate ½ lingurita de dulceata.

Se indoaie colturile patratelor peste umplutura si se preseaza. Se unge bine o tava de friptura sau de prajituri. Painicile se pun in tava, cu imbinarile in jos, la o distanta de 2-3 cm una de alta. Se lasa la dospit, acoperite, intr-un loc cald, timp de 30 de minute, pana cand au crescut frumos.

Se incinge cuptorul la 200°C ; se coc painicile 45 de minute. Se topeste intre timp restul de unt, se scot painicile din cuptor si se ung cu untul topit. Se servesc calde sau reci. Se pudreaza cu zahar dupa gust.

Fie ca se servesc la cafeaua de dimineata sau la desert, fie ca sunt proaspat scoase din cuptor sau stropite cu sos de vanilie cald, aceste painici vor fi mereu bine-venite.

Focaccia

Ingrediente:
Pentru o paine
500g faina de grau tip 1050, in plus pentru prelucrat
1 lingurita sare
42g drojdie (1 cub)
4 linguri ulei de masline
½ lingurita de sare de mare grunjoasa, optional

Mod de preparare :
Se amesteca faina cu sarea intr-un castron. Se dizolva drojdia in 300ml apa calduta si se adauga la faina, impreuna cu 3 linguri de ulei de masline. Se amesteca totul cu spirala pentru aluat a mixerului, obtinandu-se un aluat lipicios. Se lasa acoperit, la loc cald, sa se dospeasca 30 de minute.

Se prelucreaza aluatul cu mainile pe o suprafata de lucru presarata cu faina, framantandu-l si batandu-l energic, pana ce nu mai lipeste si devine elastic. Daca e nevoie se adauga faina, dar numai atat cat sa nu mai fie aluatul lipicios.

Se tapeaza tava cu hartie pentru copt. Se face o bila din aluat, se aseara pe tava si se intinde in forma de lipie groasa de 2 cm si cu diametrul de aproximativ 20 cm.
Se incinge cuptorul la 230°C. Se infige varful umezit al degetului in mai multe locuri in paine.

Se unge paine cu restul de ulei de masline. Dupa gust, se presara sare grunjoasa. Se coace in cuptorul incins 15 minute pana se rumeneste. Pentru racire se tine painea pe un gratar de bucatarie timp de 15 minute, apoi se inveleste intr-un servet, ca sa se inmoaie crusta. Focaccia se serveste rece sau calda.

Aceasta specialitate italieneasca, preparata cu drojdie si ulei de masline, reprezinta garnitura ideala la mancarurile cu carne, la salate sau pur si simplu la o gustare cu branza, masline si vin rosu.

de ce iubim panificatia si painea franceza

iar calitatea are pretul ei...

Pain Paillasse... mai mult decat paine

Painea Paillasse este cunoscuta si ca paine Elvetiana si se produce in peste 14 tari europene. Peste 1200 de brutarii produc aceasta Paillasse.

Painea elvetiana se produce si in Romania iar consumatorilor le place datorita
gustului - datorita continutului ridicat de zaharuri asimilat, coaja devine bruna, conferind un gust inegalabil painii crocante Paillasse;
consumabilitate - miezul specialistilor Paillasse isi pastreaza prospetimea timp indelungat, datorita continutului de umiditate foarte inalt;
digerabilitate - perioada de dospire indelungata duce la asimilarea zaharului si amidonului, prevenind astfel senzatia de balonare si stimuland asimilarea energiei.

Paillasse este o marca inregistrata si brevetata, in spatele careia stau produse artizanale desavarsite, obtinute in conformitate cu metodele folosite de brutarul Aime Pouly, prin procedee de coacere traditionale.

De ce sunt mai bune produsele Paillasse decat produsele cu pret similar?
Paillasse este intr-adevar mai scumpa decat painea obisnuita, dar isi pastreaza prospetimea un timp mai indelungat, fiind savurabila chiar si dupa cateva zile.

Desi Paillasse este putin mai scumpa decat alte paini, consumatorii sunt recompensati din plin datorita calitatii gustului.

Prin ce se diferentiaza de painea cu timp de maturare indelungat?
Marcile celebre sunt deseori copiate! Daca ne referim la ceasuri sau la vestimentatie, copiile pot fi aproape identice cu originalul, dar calitativ sunt mult inferioare.

Sunt potrivite produsele Paillasse la prepararea sandvisurilor?
Recomandam taierea unor felii de 5-6 cm grosime, apoi sectionarea in doua a acestora. Combinatia dintre coaja crocanta si miezul moale a painii devine si mai gustoasa prin adaugarea untului condimentat.

De ce are coaja atat de crocanta?
Multumita cojii sale crocante, miezul painii este perfect protejat, astfel incat dvs. puteti savura calitatile produsului un timp mai indelungat pentru ca acesta isi pastreaza continutul de umiditate.

De ce trebuie presarate cu un strat atat de gros de faina?
Pentru a respecta in continuare procesarea traditionala a painii, presararea cu faina este o etapa indispensabila a procesului de fabricare; dar am sa impachetez cu placere painea pentru dvs.

Prin ce difera Paillasse de ciabatta?
Ciabatta contine ulei de masline si multa drojdie. Cele 3-5 ore ale procesului de dospire directa cu drojdie, nu permite dezvoltarea aromelor, avand o influenta negativa si asupra prospetimii in timp. Din acest motiv, painea de tip ciabbata trebuie consumata in decursul a 3 ore.

paine si produse de panificatie la GastroPan

Am ajuns si pe la Targu Mures weekend-ul acesta pentru a "inspecta" un eveniment cu totul deosebit in Romania - GastroPan.

Gastromedia si revista Brutarul au organizat acest eveniment, foarte asteptat in segmentul de Morarit, panificatie, patiserie, cofetarie, etc.

Producatorii si consumatorii din Romania si nu numai s-au intalnit la Targu Mures pentru o apropiere foarte necesara.

Valoarea nutritiva a painii

Valoarea nutritiva a unui produs este data de continutul sau in substante nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale), de raportul dintre ele, de calitatea lor, de gradul de utilizare digestiva (asimilabilitatea lor) si de modul in care produsul satisface nevoile organismului.

Valoarea alimentara reprezinta valoarea nutritiva, la care se adauga insusirile senzoriale si inocuitatea produsului.

Valoarea alimentara a painii este determinata de valoarea nutritiva a fainii si materialelor auxiliare din care se prepara si de tehnologia aplicata.

In comparatie cu faina din care s-a obtinut, painea are grad de asimilare mult mai mare, datorita transformarilor suferite de componentii fainii in timpul procesului de preparare a painii.

Proteinele, in timpul fermentarii sunt partial hidrolizate la compusi mai simpli, mai asimilabili, cele nehidrolizate sunt coagulate la coacere, devenind mai usor atacabile enzimatic si deci mai asimilabile.

Amidonul, ca si proteinele, este hidrolizat partial la compusi mai simpli (maltoza, dextrine) in timpul fermentarii, iar la coacere, cel nehidrolizat este gelatinizat, stare in care este mult mai usor hidrolizat de enzimele digestive, fata de amidonul crud.

Grasimile devin si ele mai usor asimilabile ; ele sufera in timpul procesului tehnologic o anumita hidroliza.

Substantele minerale, Fe, Ca isi maresc gradul de asimilare datorita hidrolizei unei parti a compusilor fitinici ai fainii in prezenta enzimei fitaza.

Vitaminele sufera unele pierderi in timpul procesului tehnologic. Un aport important in vitamine din grupul B il are drojdi, folosita pentru afanare.

Gradul de asimilare al painii depinde de extractia si finetea fainii, de porozitatea painii s.a. Gradul de asimilare este cu atat mai mare cu cat extractia si finetea fainii sunt mai mici si porozitatea painii, mai mare.

Exprimarea valorica a valorii nutritive a produselor alimentare, tinand seama de toate elementele componente, este destul de dificila, deoarece numarul lor este mare.

De aceea, s-a introdus pentru aprecierea valorii nutritive a produselor alimentare, deci si a painii, un indice al valorii nutritive, care tine seama de zece componente :
proteine, lipide, glucide, Ca, P, Fe, vitaminele A, B1,B2, C.

Coeficientul de asimilare al componentelor nutritive din paine este in medie de 91,95%, a proteinelor 85-92%, a glucidelor 92-96%.

Painea biologica

Painea biologica ("Bios" - organica, ecologica).

Nu este un produs dietetic, ci mai degraba, un produs de protectie. Se prepara din faina de grau sau de secara obtinuta din cereale care au fost cultivate fara folosirea de ingrasaminte chimice, pesticide sau erbicide.

Drojdia si sarea se folosesc in proportie de pana la 5%(impreuna).

Nu se folosesc aditivi sau auxiliari tehnologici, iar procesul tehnologic este strict controlat.

Este mai scumpa decat painea traditionala.

Produse imbogatite in fibre

Produsele imbogatite in fibre se obtin prin ilocuirea unei parti din faina sau adaugarea in faina de diferite extractii a diferite cantitati de produse bogate in fibre alimentare.

In panificatie se folosesc mai ales fibrele insolubile, formate din fibre celulozice, tarate sau srot de cereale, in special cele de grau, fibre din peretii celulari din boabe de soia, mazare, sfecla de zahar, citrice, si mai putin fibrele solubile(gumele).

In general, fibrele insolubile pot fi folosite in proportii mai mari decat fibrele solubile.

Gumele, indiferent de natura lor, contin 70-85% fibra solubila. Se folosesc in proportii de 0,5-1% fata de faina prelucrata. In aceste proportii pot creste volumul painii. In proportii mai mari insa pot duce la cresterea excesiva a aluatului in cuptor, urmata de strangerea sau chiar lasarea totala a produsului dupa racire.

Aceste efecte se datoreaza proprietatii gumelor de a forma pelicule impenetrabile la gaze, care nu permit iesirea gazelor din aluat in timpul coacerii, si nici patrunderea aerupui prin porii miezului in timpul racirii.

Deoarece prin racire volumul gazelor prinse in interiorul miezului scade, painea se strange prin caderea marginilor catre centru.

Fenomenul se numeste "gaura de cheie", deoarece la taierea painii feliile seamana cu o gaura de cheie.


Fibrele folosite in panificatie :
Cel mai folosite surse de firbe in alimentare sunt taratele de grau, de porumb, secara, orez, sorg si fibrele de soia. Mai rar sunt folosite sursele neconventionale de fibre, cum sunt cele obtinute din legume, leguminoase si citrice, taieteii de sfecla epuizati, maltul epuizat din industria berii, semintele de in sau de tomate, pulberea de mere sau de tescovina, precum si preparatele purificate de celuloza(celuloza microcristalina CMM, carboximetil celuloza CMC).

Taratele de grau sunt materialul cel mai utilizat ca sursa de firbe pentru panificatie. Aceasta datorita disponibilitatii lor pe piata si pretul redus. In plus, pe langa fibre, ele sunt si o sursa buna de vitamine, saruri minerale si proteine.

Taratele de grau contin 40-50% fibre alimentare formate din hemiceluloza, celuloza si lignina. Se pot folosi in proportii de 5-35% fata de faina prelucrata, in functie de continutul dorit de fibre al painii si de destinatia produsului.

Se mai folosesc: taratele de secara, de orez, sorg si alte cereale.

Taratele modifica caracteristicile painii, volumul, textura si culoarea miezului.

Continutul de fibre variaza cu natura cerealei.

Taratele de orez sunt o sursa buna de fibre pentru panificatie. Datorita germenului pe care il contin, bogat in lipide nesaturate, nu sunt stabile la pastrare.

Pentru utilizarea in panificatie s-au obtinut taratele de orez stabilizate. Stabilizarea se reazlieaza prin uscarea la temperaturi inalte, fierberea si extrudarea cu injectie de abur sau extrudarea uscata la cald. Se obtine inactivarea enzimelor, in special a lipazei.

Taratele de orez stabilizeate contin 25-35% fibre, in special fibre insolubile, si numai 2-2.5% fibre solubile.

Taratele de orez sunt o sursa buna de fibre pentru persoanele alergice la produsele din grau si secara, care contin gliadina.

Sunt folosite la preparareapainii pana la 20% fata de faina prelucrata.

Produse integrale

Produse de panificatie cu continut ridicat de fibre.
Aceste produse se impart in doua categorii : produse obtinute din faina integrala si produse imbogatite cu fibre.

Produse integrale. Obtinandu-se din fainuri integrale, aceste produse pastreaza intregul continut de fibre al bobului de grau.

Obtinerea painii din faina integrala sau din faina neagra cu acelasi volum specific ca painea alba necesita cheltuieli suplimentare.

Ele presupun adaosul de gluten vital sau de lipoxigenaza exogena pentru oxidarea glutationului. O conditie importanta este realizarea unei hidratari optime a fainii.

Continutul acestor produse in fibre este limitat la continutul si natura fibrelor din graul din care s-au obtinut.

Painea integrala este o sursa buna de firbe, in plus, ea contine cantitati importante de vitamine si saruri minerale.

Paine imbogatita in fibre

Pana la sfarsitul anilor '60, fibrele nu erau considerate esentiale pentru dieta umana. De aceea, ele au fost ignorate de industria alimentara si de marele public.

Aceasta situatie s-a schimbat cand doi dieteticieni britanici. Burkitt si Trowell, au constatat ca oamenii din Africa, care au regim bogat in fibre, sunt rareori afectati de unele boli ale tarilor mai prospere. Scaderea efortului fizic si folosirea de alimente rafinate au dus la aparitia unor maladii ale civilizatiei, precum ateroscleroza, obezitatea, diabetul zaharat s.a.

Fibrele alimentare reprezinta o denumire genetica data unor substante diferite ca structura chimica, cu proprietati fizice caracteristice si cu efecte fiziologice specifice. De obicei, prin fibre se intelege materialul vegetal care rezista atacului enzimelor digestive umane.

Cei mai multi cercetatori sustin ca fibrele alimentare sunt de natura glucidica, ele reprezentand resturile peretilor celulari ai plantelor comestibile, poliglucide, lignina si substante asociate lor, care rezista digestiei (hidrolizei) enzimelor digestive umane.

Fibrele au un rol fiziologic important, care poate fi rezumat astfel :
-reduc aportul caloric din dieta si diminueaza absorbtia nutrientilor in intestinul subtire, intervenind prin aceasta in tratamentul obezitatii si al diabetului;
-reduc nivelul colesterolului si sinteza colesterolului hepatic, prevenind litiaza biliara, ateroscleroza, cardiopatiile ischemice;
-fibrele insolubile scurteaza timpul de tranzit intestinal, combatand constipatia;
-au efect detoxifiant datorita capacitatii lor de a functiona ca schimbatori de ioni.

Necesarul zilnic in fibre al omului sanatos este la 25-40 g/zi.
Prin rafinare, produsele alimentare sunt saracite in fibre. Un exemplu tipic in acest sens il ofera faina de grau. La macinare, in urma indepartarii taratelor si a germenului, continutul de fibre alimentare scade, cu atat mai mult cu cat extractia fainii este mai mica. De exemplu, faina alba pierde prin macinare 19,26% celuloza si 7-35% pentozani din continutul bobului intreg.

Surse de fibre folosite pentru panificatie. Fibrele se pot clasifica astfel :
a) Fibre de celuloza:
-pasta de material lemnos
-puf de seminte de bumbac
b) Fibre de tarate
-tarate de grau
-tarate de orz
-tarate de secara
-tarate de porumb
-tarate de orez
c) Material din pereti celulari
-fibra de soia
-fibra de mazare
-fibra de sfecla de zahar
-fibra de fructe si citrice
d) Gume
-vegetale: gume celulozice (CMC, MCC) guar, guma arabica, karaya
-microbiene: xantan
-marine: alginati, caragenan, agar

Fibrele celulozice, fibrele de tarate si cea mai mare parte din materialul peretilor celulari sunt formate in principal din fibre insolubile, iar gumele, din fibre solubile.

Paine hipocalorica

Painea hipocalorica este painea cu valoare calorica mai mica decat painea obisnuita. Pentru a fi considerata hipocalorica, valoarea energetica a painii trebuie sa fie cu minimum 30% mai mica decat decat a painii curente. Acest lucru se obtine prin inlocuirea unei parti din faina cu ingrediente hipocalorice si anume :
-inlocuirea fainii de extractie mica cu faina integrala
-adaosul de tarate;
-obtinerea de produse cu umiditate mai mare, prin adaosul de hidrocoloizi cum sunt: amidonuri pregelatinizate, fainuri de umflare. Se folosesc amidonuri pregelatinizate de porumb, de cartofi, de orez.

Fainurile de umflare se obtin prin tratate cu apa, uscare si macinare. Se realizeaza gelatinizarea amidonului din aceste fainuri. Pe langa amidon ele introduc unele cantitati de proteine, saruri minerale, fibre. Se folosesc fainuri de umflare de cartofi, porumb, orez, secara si, mai rar, de grau.

Amidonurile pregelatinizate si fainurile de umflare maresc capacitatea amestecului de a retine apa.

Inlocuirea grasimilor si inlocuitori de grasimi hipocalorice. Mai utilizati dintre acestia sunt sucroesterii.

Se prepara prin metoda directa sau indirecta.

Se coace in forme sau pe vatra.

Paine fara proteine

Este indicata in unele afectiuni renale. Ca si painea fara gluten, painea fara proteine se prepara din gel de amidon de cartofi, pectina, alginati, xantan, inlocuitori de gluten, iar in loc de faina de porumb se foloseste amidon de porumb. Se mai adauga zahar si drojdie. In unele afectiuni (meteorism intestinal), painea nu trebuie afanata cu drojdie, ci pe cale chimica.

Fabricarea painii fara gluten si a painii fara proteine este destul de dificila si necesita multa experienta in conducerea procesului tehnologic.

Comunicat de presa : AndanaPan.hu lansat in Budapesta

In perioada 21-24 Februarie 2010 au fost organizate in saloanele expozitionale Hungexpo din Budapesta doua mari targuri internationale :

Foodapest - Targul produselor alimentare, bauturilor si procesatorilor de alimente

si a 16-a editie a targului UKBA - targul international de panificatie, cofetarie si gastronomie.

In acest cadru ideal, alaturi de parteneri din tara si din strainatate, Andana Pan a anuntat oficial lansarea paginii web in limba maghiara si limba ucrainiana www.andanapan.hu.

Andanapan.hu nu este un capriciu al societatii Andana Pan ci o necesitate constatata ca urmare a solicitarilor de a comunica si prezenta oferta noastra in limbile vorbite in tarile vecine.

Totodata pagina web este dedicata si comunitatilor de maghiari si ucrainieni din Romania care astfel au acces la o resursa importanta de informare.

Cele doua evenimente care au avut loc la Budapesta au fost o reusita, atat din perspectiva vizitatorilor cat si a expozantilor.

Orientarea spre cele doua piete internationale este un plan pe termen lung care are la baza Dezvoltarea Concentrica. Acest lucru presupune ca raza de distributie a produselor nu va cuprinde un teritoriu national ci toate zonele cuprinse pe o distanta optima de la punctul de productie.

Baia Mare este un oras pozitionat in Nord Vestul Romaniei dar la mai putin de 60 km departare atat de Ungaria cat si de Ukraina. Mai mult, pe o distanta de 600 km(aproximativ distanta Baia Mare - Bucuresti) pot fi atinse piete locale din 3 capitale europene : Budapesta, Bratislava si Viena.

Primii pasi sunt facuti iar urmatorii vor urma cu siguranta cursul firesc.



Andana Pan. Brutarie prin traditie, panificatie prin inovatie.

Andana Pan KFT
Motorului utca 7A sz.
Nagybánya, Máramaros
Tel./fax: +40 262 22 13 13
Mobil : +40 740 207 969 - English speaker
e-mail : office [@] andanapan.ro
web : www.andanapan.hu